Diseară (19.00), la Basilica Catolică „Padre Pio”: concert de muzică sacră – „Stabat Mater Dolorosa”, de Pergolesi

Categories Cultura-educatiePosted on

În această seară, de miercuri – 16 aprilie, de la ora 19.00 (timp de o oră şi jumătate), la Basilica Catolică “Padre Pio” (Sfântul Pius din Pietrelcina), din municipiul Constanţa (Bulevardul Alexandru Lăpuşneanu, zona “Dacia”), se va desfăşura recitalul de muzică sacră “Stabat Mater”, de Giovanni Battista Pergolesi.

Evenimentul cultural – religios, din “Săptămâna Patimilor”, care precede Paştele, este organizat de Teatrul Naţional de Operă şi Balet (TNOB) “Oleg Danovski”, din Constanţa.

Vor cânta sopranele Stela Sârbu şi Mădălina Sandu, acompaniate, la pian, de către Silvia Ţigmeanu.

 

Mort la doar… 26 de ani (!), când şi-a simţit sfârşitul pământesc aproape, a compus “STABAT MATER (Dolorosa)”!…

 

Giovanni Battista Pergolesi (n. 4 ianuarie 1710, Jesi / Ancona – d. 17 martie 1736, Pozzuoli / Napoli), este un compozitor Italian, din secolul al XVIII-lea, descendent al unei familii din Pergola, un orășel din provinciaMarche, de la care și-a luat și numele.

Primele noțiuni de muzică le primește de la un preot din localitatea natală, apoi își continuă educația la școala capelei comunale, cu maestrul Mondini.
Dovedind un talent natural, cu ajutorul financiar al marchizului Cardolo Maria Pianetti, Pergolesi se înscrie, în 1727, la Conservatorul din Napoli, unde ia lecții de vioară cu maestrul De Matteis și de contrapunct cu Francesco Durante.

În timpul studiilor, compune „La fenice sul rogo”, oratoriu în două părți, o Messă în Re major și opera „Salustia”, cu care își face debutul la teatrul „San Bartolomeo”, din Napoli. După absolvirea Conservatoriului, este angajat ca Maestro di Capella de către prințul Stigliano Colonna, unul din electorii municipalității napolitane. Compune prima sa “opera buffa“ (comică), intitulată „Lo frate ‘nnamurato” („Călugărul îndrăgostit”), gen în care Pergolesi este considerat, până în zilele noastre, ca unul din cei mai importanți compozitori.
În 1733, se reprezintă la teatrul „San Bartolomeo” opera „Il prigioner superbo”, cu un intermezzo intitulat „La serva padrona”, cu care înregistrează un adevărat triumf. Urmează, cu același succes, opera „Adriano in Siria”, apoi ultima sa operă bufă, „Il Flaminio”, reprezentată în 1735 la „Teatro Nuovo” din Napoli.

Îmbolnăvindu-se de tuberculoză pulmonară, se retrage la mănăstirea capucinilor din Pozzuoli, unde compune capodopera „STABAT MATER (DOLOROSA)” (pentru soprană, contralto, instrumente de coarde și basso continuo). Pergolesi se stinge din viață la 16 martie 1736 în vârstă de numai 26 de ani.

Este de notat că marele compozitor american, de origine rusă, Igor Stravinsky s-a inspirat din unele lucrări ale lui Pergolesi, în realizarea muzicii de balet „Pulcinella”, compusă în anul 1919.

 

“Stabat Mater Dolorosa”: unul dintre cele mai cunoscute imnuri mariane medievale catolice!

 

“Stabat Mater Dolorosa” este un foarte cunoscut imn catolic, dedicat Sfintei Fecioare Maria, compus, după cei mai mulţi istorici, în secolul al 13 – lea, de către călugărul franciscan Jacopone de Todi, avizat canonic de către Papa Inocentiu al 3 – lea.

Iată textul, în limba latină:

“Stabat mater dolorosa
juxta Crucem lacrimosa,
dum pendebat Filius.

Cuius animam gementem,
contristatam et dolentem
pertransivit gladius.

O quam tristis et afflicta
fuit illa benedicta,
mater Unigeniti!

Quae mœrebat et dolebat,
pia Mater, dum videbat
nati pœnas inclyti.

Quis est homo qui non fleret,
matrem Christi si videret
in tanto supplicio?

Quis non posset contristari
Christi Matrem contemplari
dolentem cum Filio?

Pro peccatis suæ gentis
vidit Iesum in tormentis,
et flagellis subditum.

Vidit suum dulcem Natum
moriendo desolatum,
dum emisit spiritum.

Eia, Mater, fons amoris
me sentire vim doloris
fac, ut tecum lugeam.

Fac, ut ardeat cor meum
in amando Christum Deum
ut sibi complaceam.

Sancta Mater, istud agas,
crucifixi fige plagas
cordi meo valide.

Tui Nati vulnerati,
tam dignati pro me pati,
pœnas mecum divide.

Fac me tecum pie flere,
crucifixo condolere,
donec ego vixero.

Juxta Crucem tecum stare,
et me tibi sociare
in planctu desidero.

Virgo virginum præclara,
mihi iam non sis amara,
fac me tecum plangere.

Fac, ut portem Christi mortem,
passionis fac consortem,
et plagas recolere.

Fac me plagis vulnerari,
fac me Cruce inebriari,
et cruore Filii.

Flammis ne urar succensus,
per te, Virgo, sim defenses
in die iudicii.

Christe, cum sit hinc exire,
da per Matrem me venire
ad palmam victoriæ.

Quando corpus morietur,
fac, ut animæ donetur
paradisi gloria. Amen.”