De ce, totuși, iubim Bucureștiul
Curtea Veche, loc al vestigiilor și al miracolelor
Capitala României este un mozaic de contraste frapante, uneori chiar şocante, care se reflectă în toate aspectele vieţii, de la arhitectură până la societate.
Aici este aproape imposibil să te plictiseşti, deoarece în fiecare zi poţi alege dintr-o mulţime de evenimente culturale unde sa-ţi petreci timpul.
Aici trăiesc unii dintre cei mai bogaţi români, alături de numeroşi cerşetori care abia îşi duc zilele.
Aici respiri zilnic energia unui oraş dinamic, provocator, dar şi noxele multor zeci de mii de autovehicule care se îngrămădesc paroxistic pe străzile devenite neîncăpătoare.
Nu este de mirare că atitudinile faţă de metropolă se împart în două mari categorii. Mulţi bucureşteni visează să se mute în oraşe mai tihnite şi mai curate.
Există însă şi oameni care iubesc Bucureştiul. Unii dintre aceştia sunt fotografii din Asociaţia „Bucureştiul meu drag”, condusă de Andrei Bîrsan, un inginer jovial, pasionat de a imortaliza în imagini plimbările sale prin Capitală.
Asociaţia este un proiect idealist al lui Bîrsan. „Şi înainte făceam fotografii prin Bucureşti, dar e altceva când mergi şi cu alţii. E mai frumos când împarţi plăcerea. Prietenii mei apropiaţi din mediul ingineresc nu prea erau dispuşi să admire Capitala, aşa că am făcut asociaţia «Bucureştiul meu drag»”, povesteşte acesta.
Cum de îi este drag Bucureştiul?
“Nu e iubirea aceea care te macină. Drag ţi-e un prieten, o rudă, cineva cu care îţi face plăcere să fii. Aşa consider Bucureştiul, ca o rudă a noastră care nu întotdeauna te primeşte cu bunăvoinţă. E şi ea mai bătrână, a avut o zi urâtă… E păcat să-l ponegreşti. Toate oraşele au părţi bune şi rele. Prin această asociaţie dorim să redescoperim locurile frumoase şi să le punem în valoare”.
Prima excursie foto a asociaţiei a avut loc pe 16 decembrie 2007, cu 16 oameni, la pasajul Basarab.
De atunci, numărul membrilor a crescut la aproape 300. Oricine doreşte să se alăture grupului este binevenit, fie că are cel mai ieftin aparat foto sau unul profesionist.
“Pentru noi este importantă partea de socializare. E o baie de plăcere şi de bucurie sufletească, pentru că cei care vin au aceleaşi preocupări, mai ales fotografia. Asociaţia se adresează în principal tinerilor, dar nu numai: şaptezeci la sută din membri sunt până în 30 de ani”, adaugă preşedintele.
Imaginile din excursii sunt colecţionate în galerii virtuale pe site-ul asociaţiei, www.orasul.ro , sau sunt prezente în expoziţii documentare şi monografice precum “Livada de fotografii”, “Oraşul sub oraş”, “Bucureştiul în alb şi negru”, “Trecut-au anii…”.
“Prin expoziţiile noastre am încercat şi încercăm să arătăm numai partea frumoasă a oraşului. Nu vom face o expoziţie cu gunoaie, dar dacă nu le arătăm, nu înseamnă că nu suntem conştienţi de ele”, mărturiseşte Andrei Bîrsan.
Acum trei ani, asociaţia a organizat o expoziţie Berlin care i-a surprins pe localnici.
“Ei credeau că Bucureştiul e numai cu ţigani şi aurolaci. Înseamnă că nu ştim sa-l promovăm!… Noi, dacă arătăm un Bucureşti idealizat, nu înseamnă că nu ştim ce se întâmplă. E un oraş din peticele: nu e numai lapte şi miere, dar nici numai mizerie. Asta trebuie să înţelegem!”
Andrei Bîrsan a descoperit plăcerea de a fotografia în 1979, când era elev în clasa a opta.
“Am primit un aparat Smena şi la început făceam fotografii colegilor de şcoală generală. În ultimul an de liceu, Bucureştiul era în demolare. Fotografiam pe lângă Tribunal, la Sfânta Vineri, unde se demola în jurul bisericii. Mi-a fost confiscat aparatul şi m-au întrebat pentru cine fac pozele”, îşi aminteşte preşedintele asociaţiei.
„Din păcate, aceeaşi «vigilenţă» o vedem şi în zilele noastre. De multe ori ne lovim de indivizi care ne interzic să fotografiem în zone în care clar ai voie. Au rămas cu sechele de pe vremea comunismului”.
De curând, Asociaţia Bucureştiul meu drag a primit Diploma de excelenţă pentru expoziţiile de fotografie, acordată de către Travel Advisor Media şi Asociaţia pentru Cultură şi Arte „Geneze” în cadrul Premiilor pentru promovarea Bucureştiului prin fotografie.
Anca ALBU