Gheorghe Grigurcu: Impozit pe suflet
Gheorghe Grigurcu
Epoca fanariotă a rămas faimoasă, nu în ultimul rând, pentru abundența de biruri pe care le-a abătut asupra populației sărmane, între care „fumăritul”, adică dijmuirea fumului ce ieșea pe hornuri. Dar ea e, fără doar și poate, depășită de cea în care avem șansa de-a „trăi bine”.
Netemătoare de contradicție, gura prezidențială a decis cu neschimbatul său rictus de cinică satisfacție că „orice venit din această țară se cuvine impozitat”. Adică și sumele modice numite onorarii, pe care scriitorii le primesc (când le primesc) pentru ceea ce publică.
Și nu cu un procent, să zicem suportabil, ci, mai nou, cu treizeci și cinci la sută. Cu nu mai puțin de treizeci și cinci la sută! Oare de ce? Se va îmbogăți statul jupuind prea puținul pe care-l dobândesc majoritatea covârșitoare a oamenilor de litere, oricum împinși spre marginalizare, discreditare, sărăcie?
Ce știe actualul prezident, ce știu membrii prosperi ai camarilei d-sale colcăind de interese afaceriste, versați în sforării ce le confiscă toată vlaga, despre creația numită literatură? Ei, care n-au timp sau, de cele mai multe ori, pricepere măcar pentru a o silabisi?
Cum să-și dea seama că, dincolo de textele oficiale și de cele propagandistice, scrisul e o ocupație singulară, neintrând în cadrele categoriale apte de statistici și raționalizări contabilicești ale profesiilor impozabile? E prea adesea o trudă imensă, stresantă la culme.
Rodul său se află la întâlnirea spontană a efortului cu clipa de har venită din invizibil. Cum să supui birului ceea ce scapă oricărui program, oricărei legități, oricărui determinism sesizabil? Cum să smulgi bani fantasmelor, misterului?
E mai aberant decât dacă ai pune taxe pe suflarea vântului, pe susurul frunzișului, pe melopeea apelor. Nu ne-ar mira dacă degetele boante ale cârmuitorilor actuali ar pofti a le transforma și pe acestea în bancnote.
Nesațul lor se aplică vampiric pe suflete. Se putea oare o măsură care să dezvăluie mai convingător mărginirea, rapacitatea, ticăloșia celor ce-au adoptat-o?
Figura primului dregător de azi al țării riscă a rămâne în istorie și în ipostaza de torționar al cuvântului literar.
Gheorghe GRIGURCU