Atacul terorist al Hamas asupra Israelului vine pe fondul unei istorii indelungate de conflicte asupra pamantului si independentei care a afectat regiunea. Iata care sunt aceste conflicte.
La inceputul anilor 1900: britanicii promoveaza miscarea sionista pentru o „casa nationala” pentru populatiile evreiesti
Declaratia Balfour, emisa de guvernul britanic in 1917, a anuntat promisiunea Marii Britanii pentru un „camin national pentru poporul evreu” in Palestina, aflata atunci sub stapanirea Imperiului Otoman.
Promisiunea a linistit miscarea sionista, care crede intr-un drept al evreilor asupra pamantului Ierusalimului — sau Sionului.
Dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, regiunea Palestinei a fost acordata de Imperiul Otoman si a fost plasata sub stapanirea britanicilor printr-un mandat al Societatii Natiunilor.
Mandatul a fost criticat pentru ca nu a luat in considerare dorintele si nevoile palestinienilor care locuiau in pamant si doreau independenta.
Promisiunea Marii Britanii, precum si persecutia nazista si Holocaustul din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sunt citate drept cele care au determinat zeci de mii de civili evrei sa emigreze pe pamantul palestinian in anii 20 si 30.
Confruntarile continue dintre arabii palestinieni si migrantii evrei din regiune au dus la sute de morti.
1947-48: Impartirea Palestinei in doua state, incepe razboiul arabo-israelian
In februarie 1947, britanicii au propus Natiunilor Unite sa ia in considerare viitorul Palestinei si sa preia relatiile din regiune pe fondul tensiunii continue.
Natiunile Unite au adoptat ulterior o rezolutie de impartire a Palestinei in doua state independente — un „stat evreiesc” si un „stat arab” cu Ierusalimul sub tutela ONU, in ciuda opozitiei arabilor palestinieni din regiune.
Ierusalimul, un oras cu semnificatie religioasa pentru multe grupuri, va ramane sub control international administrat de Natiunile Unite.
Palestinienii au refuzat sa recunoasca solutia, iar conflictul violent intre ambele grupuri a continuat.
La 15 mai 1948, Israelul si-a declarat independenta, demarand astfel razboiul israeliano-arab, cu cinci state arabe luptand impotriva crearii statului.
Palestinienii au fost fortati sa paraseasca pamanturile lor sau au fugit in masa, marcand primul exod pe scara larga in ceea ce avea sa devina o lupta de decenii pentru proprietatea asupra pamantului, potrivit Natiunilor Unite.
Israelul, sustinut de puteri straine, a castigat razboiul, iar teritoriul a fost impartit in trei parti — Israel, Cisiordania si Fasia Gaza. Egiptul si Iordania si-au pastrat controlul asupra Fasiei Gaza si, respectiv, Cisiordania pana in 1967.
Fasia Gaza este o fasie de pamant de 140 de mile patrate de-a lungul Marii Mediterane, inconjurata de Israel si Egipt. In prezent, gazduieste aproximativ 2 milioane de oameni.
Cisiordania este o regiune fara iesire la mare de 2.200 de mile patrate, marginita de Israel si Iordania, cu o populatie de aproximativ 3 milioane de oameni.
1967: Razboiul de sase zile
La 5 iunie 1967, dupa un razboi prelungit de uzura dintre Israel si Egipt, a izbucnit Razboiul de sase zile intre Israel si vecinii sai arabi.
Corpul de tancuri Centurion israelian se pregateste pentru lupta in timpul Razboiului de sase zile.
Dupa sase zile de razboi, Israelul a capturat teritoriile arabe palestiniene din Cisiordania, Ierusalimul de Est, Gaza si Peninsula Sinai, precum si teritoriul sirian al Inaltimilor Golan.
Razboiul de sase zile a fortat majoritatea palestinienilor sa devina din nou refugiati si a inceput o ocupatie israeliana de zeci de ani a teritoriilor palestiniene.
1987: Are loc prima „intifada” sau revolta palestiniana
Primul an de revolta din partea fortelor palestiniene in lupta lor pentru autodeterminare a inceput in 1987.
S-a incheiat in 1993, cand prim-ministrul Israelului de atunci, Yitzhak Rabin, si liderul de atunci al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP), Yasir Arafat, au semnat acordurile de la Oslo, care declarau OLP ca reprezentant al poporului palestinian si recunosteau Israelul „ dreptul de a exista in pace”, potrivit Departamentului de Stat al Statelor Unite.
Ministrul israelian de externe Shimon Peres semneaza Acordurile istorice Israel-OLP de la Oslo privind autonomia palestiniana in teritoriile ocupate, 13 septembrie 1993, intr-o ceremonie la Casa Alba din Washington, DC
O a doua Intifada (2000) din partea fortelor palestiniene, care s-a incheiat in 2005, a dus la controlul autonom al poporului palestinian asupra Cisiordaniei si Gaza.
In 2005, Israelul s-a retras din Fasia Gaza, dezradacinandu-si asezarile din regiune.
In anul urmator, Hamas a castigat alegerile pentru a controla Fasia Gaza, dand afara reprezentantii OLP. Preluarea armata a Gazei de catre Hamas in 2007 a determinat Israelul sa impuna o blocada asupra Gazei.
Israelul impune blocada
In urma preluarii armate, tarile din jur, Israel si Egipt, au impus o blocada asupra Fasiei Gaza, care restrictioneaza foarte mult circulatia oamenilor si a marfurilor in si in afara zonei.
Aceste restrictii au fost o preocupare a grupurilor umanitare din intreaga lume cu privire la conditiile in care palestinienii sunt fortati sa traiasca.
Potrivit Comisiei Europene, palestinienilor li se „interroga o locuinta adecvata, accesul la servicii in timp ce sunt supusi evacuarilor fortate si restrictiilor de circulatie”.
„In Gaza, ciclurile recurente de ostilitati, diviziunile mai mari si blocada au inrautatit considerabil conditiile de viata ale oamenilor”, afirma pe site-ul sau Operatiunile Europene de Protectie Civila si Ajutor Umanitar.
Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, 81% din populatia din Gaza traieste in saracie, iar insecuritatea alimentara afecteaza 63% dintre cetatenii din Gaza. Rata somajului este de 46,6%, iar accesul la apa curata si electricitate ramane inaccesibil la niveluri de „criza”, precizeaza agentia.
In anii urmatori, Hamas si Israel continua sa se angajeze in lupta.
Aproximativ 6.400 de palestinieni si 300 de israelieni au fost ucisi in violenta in curs din 2008, fara a numara decesele recente, a raportat ONU.
Hamas a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului, iar Israelul a tras lovituri masive ca razbunare.
Israelul s-a angajat in operatiuni militare majore, la scara larga, inclusiv: „Operatiunea Plumb turnat” de 22 de zile din 2008; operatiunea de opt zile „Pilonul de Aparare” din 2012; si operatiunea „Protective Edge” in 2014.
O persoana trece prin distrugerea de catre bombardamentele israeliene in orasul Gaza, 11 octombrie 2023.
2023: Incursiunea impotriva Israelului a gruparii teroriste Hamas
Cel putin 1.400 de persoane au murit si alte 4.629 au fost ranite in Israel, dupa ce gruparea militanta terorista Hamas a lansat sambata o incursiune, au declarat autoritatile israeliene. Hamas a tras mii de rachete spre Israel si se estimeaza ca 1.000 de luptatori au traversat tara din Fasia Gaza vecina. Oficialii israelieni au declarat ca cel putin 130 de civili si soldati au fost luati ostatici.
Fortele israeliene au raspuns, declarand „o stare de alerta pentru razboi” si lansand sute de atacuri aeriene de represalii asupra Gaza.
Autoritatile palestiniene au declarat ca cel putin 5.791 au murit si alti 16.297 au fost raniti in Gaza in urma raspunsului israelian.
In urma atacului Hamas din acest weekend, oficialii israelieni ai apararii au spus ca fluxul intregii alimente si energie catre Gaza este intrerupt in pregatirea unui „asediu total”.
Atacurile au atras o atentie reinnoita asupra conflictului din regiune, provocand proteste in intreaga lume.
