Parastas pentru turismul balnear de pe litoral

Categories Explicit, trimitere stanga (cu foto)Posted on

Parastas pentru turismul balnear de pe litoral

După mai bine de jumătate de secol de funcționare, sanatoriile din Mangalia și Eforie Nord vor dispărea ca branduri. Dintr-o singură semnătură, ministrul Sănătății trimite în șomaj zeci de salariați și specialiști în domeniul balnear.

Reorganizarea unităților balneare de la malul mării pare să nu aibă nici o noimă. Dintre cele trei unități de renume internațional, Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord (cunoscut ca Grand) și Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, doar ultimul va supraviețui ca persoană juridică.

Sanatoriul din Mangalia urmează să fie absorbit de unitatea similară din Techirghiol, în timp ce spitalul din Eforie urmează să fie comasat cu Institutul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” București și trecut în subordinea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie București. Reorganizarea nu a ținut cont nici de indicii financiari și, cu atât mai puțin, de impactul pe care îl va avea asupra turismului românesc.

După 50 de ani se alege praful

Reorganizarea sanatoriului din Mangalia a stârnit vii proteste din partea salariaților, dar și a comunității locale. În timp ce personalul medical participă la acțiuni de protest, autoritatea locală reclamă jocurile de culise făcute de PDL-iștii locali și a protestat oficial faţă de această măsură. Interesant este că, cel puțin în cazul Mangalia, reorganizarea unității balneare s-a făcut fără analiza principalului considerent de care se ține cont într-o astfel de operațiune, respectiv factorul financiar.

Sanatoriul, pe lângă faptul că nu funcționează pe pierdere, a reușit să facă în ultimii ani investiții suportate din propriul buget. „Ministerul Sănătății nu ne-a mai dat bani de cinci ani. În 2010, contractele cu Casa de Asigurări și Casa de Pensii au scăzut cu 40%. În aceste condiții de criză economică gravă, noi am încheiat anul cu un profit de 2,6 milioane lei și încă mai avem de primit bani de la colaboratorii noștri. În plus, am făcut investiții pentru reparații și modernizare. Ce motive au să ne desființeze? Suntem mai mult decât rentabili”, a precizat managerul sanatoriului, Laura Condur.

Potrivit acesteia, unitatea medicală a avut anul trecut 10.500 de pacienți din țară și alți 600 din străinătate. Aceasta a mai precizat că pe 11 ianuarie 2011 a solicitat să fie primită în audiență și a trimis memorii pentru respingerea proiectului de hotărâre referitor la desființarea sanatoriului atât la Președinție, cât și la Guvern și la Ministerul Sănătății, însă nu a primit nici un răspuns.

La rândul său, primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, susține că transformarea unității în secție exterioară a Sanatoriului Techirghiol va aduce mari prejudicii atât din punct de vedere al sănătății oamenilor, cât și din punct de vedere financiar. „Această decizie va stagna dezvoltarea turismului în sudul litoralului. Taxele și impozitele strânse la buget vor scădea considerabil, iar asta înseamnă că viața cetățenilor va deveni mai grea. Nu putem să permitem acest lucru”, a declarat edilul.

Demersurile autorității locale sunt sprijinite de sindicatele din sănătate. „Este o decizie aberantă de a șterge de pe harta unităților balneare un asemenea sanatoriu. Decizia a fost luată în necunoștință de cauză, fără a întreba specialiștii care lucrează aici. Am fost la București și am discutat cu ministrul Cseke Attila. Ni s-a spus doar că se va analiza situația. Desființarea unui brand ca Mangalia este o lovitură grea dată balneologiei”, a precizat Nicolae Manea, liderul Sanitas Constanța. Ca o ironie amară, reorganizarea spitalului balnear din Mangalia a fost decisă chiar în anul în care unitatea a împlinit 50 de ani de activitate.

O scrisoare… pierdută

Primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, a adresat o scrisoare deschisă Ministerului Sănătății, prin care cere acestuia să nu distrugă Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia. „Ca primar al municipiului Mangalia, sunt nevoit să iau atitudine. Nu este posibil să mergem în sensul distrugerii, al desființării unei unități sanitare de renume național și internațional. Această idee poate genera ample dezbateri și face loc unor interpretări dăunătoare imaginii ministerului. Mă refer la ideea unui posibile privatizări dubioase a acestor unități”, susține edilul.

Primarul spune că, în urmă cu un an, la momentul preluării unităților spitalicești de către administrațiile locale, a participat la o întrevedere în cadrul Ministerului Sănătății, când a fost prezentată o listă a unităților sanitare de interes național, pe care figura și Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia. „Deci avea un statut deosebit, rămânea în administrarea Ministerului Sănătății și nici nu se punea problema schimbării acestui statut. Nu înțeleg ce a determinat această schimbare majoră, astfel încât Sanatoriul a trecut de pe lista unităților de interes pe lista de desființare”, susține Tusac în scrisoare.

Primarul a solicitat în mod oficial trecerea Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia în administrarea autorităților locale, însă până în prezent ministerul nu a dat nici un răspuns.

„Un spital nu poate fi condus de la 260 de kilometri”

După Mangalia, urmează Eforie. Un alt proiect de lege aflat în dezbatere face referire la desființarea Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord. Acesta urmează să fie comasat cu Institutului Național pentru Medicină Complementară și Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” București și trecut în subordinea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie.

„Nu este bine din punct de vedere managerial. Avem însă speranțe ca reorganizarea să ia o altă formă. Nu poți conduce un spital de la 260 de kilometri distanță”, a precizat doctorul Aurelian Ivașcu, managerul Efosan. Situația sanatoriului Efosan este cu atât mai gravă cu cât, începând din acest an, clinica din Eforie demarează un amplu program de investiții cu fonduri europene. Valoarea totală a proiectului depășește 20 milioane euro.

Cu aceste fonduri vor fi reabilitate complet bazele de tratament, inclusiv băile reci de pe malul Lacului Techirghiol, schimbarea instalațiilor de încălzire vechi de 40 de ani și dotarea cu aparatură medicală nouă. Acest lucru va permite funcționarea la întreaga capacitate pe perioada iernii și obținerea unor încasări substanțiale. Spitalul balnear Eforie a fost dat în folosință în anii ’70 și de atunci până în prezent unitatea nu a beneficiat de reparații capitale, deși acestea s-ar fi impus încă din anul 1990.

Potrivit managerului spitalului din Eforie, deși în ultima perioadă numărul străinilor care vin pentru tratamente aici a scăzut drastic, există multe persoane din străinătate care vin de peste 20 de ani în fiecare vară la Eforie. În prezent, la sanatoriul din Eforie se tratează aproape 400 de străini anual, în timp ce în 1985 unitatea a primit peste 10.000 de străini.

În prezent, există o propunere privind preluarea Efosan de către Universitatea Ovidius, Facultatea de Medicină, pentru ca astfel să fie păstrat brandul, însă, ca și în cazul unității din Mangalia, ministerul de resort nu s-a sinchisit să dea nici un răspuns.

„Rețetă” pentru distrugerea unui complex balnear internațional

Efosan este cel mai bun exemplu despre cum și-a bătut statul român joc de propriile baze de tratament care atrăgeau zeci de mii de străini. Recunoscută pe plan internațional pentru tratamentele balneo, declinul Efosan a început în 2004, atunci când spitalul și-a pierdut baza de cazare a pacienților români și străini, respectiv hotelurile Steaua de Mare, Meduza și Delfinul (actualul Britannia).

„Baza de tratament era gândită să funcționeze într-o relație cazare-masă, care să fie în regim «indoor», adică afară poate să ningă, poate să plouă, cazarea și tratarea turiștilor se pot face fără nici o problemă. Pentru acest lucru au fost construite două coridoare care leagă aceste hoteluri de spital”, explică managerul Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord. În cele trei hoteluri erau cazați toți turiștii care ajungeau la Eforie Nord special pentru a beneficia de baza de tratament.

Înainte de 1989, hotelurile erau în subordinea Ministerului Turismului, ulterior au fost privatizate. Firma care le-a preluat, SC Steaua de Mare SA, a pus lacătul pe coridoarele care permiteau accesul de la hoteluri direct în Ambulatoriul I Efosan în 2004. Tot atunci hotelurile au fost închise din cauza unor datorii. În aceste condiții, numărul turiștilor a scăzut dramatic, iar din complexul de tratament a rămas doar amintirea.

Sanatoriul din Mangalia a avut anul trecut un profit de 2,6 milioane lei și a realizat mai multe investiții din fonduri proprii.


Marius POPESCU