SUA urmeaza sa finanteze o autostrada care leaga Marea Baltica de Marea Neagra?

Categories ActualitatePosted on

Corpul de presa mai putin discernamant al Romaniei a raportat saptamana trecuta cu bucurie abia deghizata ca Statele Unite au anuntat planuri de finantare – in valoare de sapte miliarde de dolari SUA – a construirii unei autostrazi care leaga Marea Baltica si Marea Neagra. Mai mult, o cale ferata ar fi construita langa autostrada.

Nu a durat mult pana cand au aparut hartile acestei bonante de infrastructura imaginare, care arata optimist rute potentiale care leaga Constanta in Romania de Gdansk in Polonia, unele trecand prin Ungaria si Slovacia, altele taind o cale prin Ucraina. In cele din urma, au scris hackerii excitati, dupa decenii de asteptare, americanii veneau sa salveze ziua, umpland bresa lasata de guvernele romane consecutive care nu au putut – sau pur si simplu nu doresc – sa construiasca o infrastructura rutiera si feroviara decenta. In imaginatia unora, TGV-urile ar circula in curand cu viteza mare prin mediul rural romanesc si polonez.

Acest optimism este deplasat si ignora in totalitate ceea ce a fost de fapt convenit intre oficialii romani si americani in timpul unei vizite la Washington a ministrului economiei din Romania, Virgil Popescu. La urma urmei, nu este nevoie de mai mult de cateva minute de gandire rationala pentru a realiza ca poate a existat o neintelegere. La urma urmei, sapte miliarde de dolari SUA suna foarte mult, dar cu greu ar acoperi costul unei piste de biciclete de la Constanta la Gdansk, daramite de o autostrada si o cale ferata.

Ca o infrastructura decenta care leaga Marea Neagra si Marea Baltica este extrem de necesara nu este un secret. In intreaga Europa emergenta, exista o mare diferenta intre conexiunile est-vest relativ bine dezvoltate si infrastructura mult mai putin satisfacatoare nord-sud. Corectarea acestui greseala a fost unul dintre motivele care au stat la baza crearii Initiativei celor trei mari, un forum format din 12 state ale Uniunii Europene care formeaza impreuna o axa nord-sud de la Marea Baltica la Marea Adriatica si Marea Neagra.

Fondata in 2016, proiectele sale emblematice includ infrastructura de gaze naturale lichefiate, precum terminalele maritime din Polonia si Croatia si o conducta de legatura intre cele doua, precum si asa-numita Via Carpathia, o autostrada care leaga Klaipeda din Lituania de Salonic in Grecia. Aceste proiecte au fost elaborate in mod oficial la un summit din capitala Romaniei, Bucuresti, in 2018, dar deocamdata exista doar pe hartie. Mai mult, in timp ce Via Carpathia ar include unele constructii noi, coloana vertebrala a acestuia ar fi modernizata infrastructura existenta.

Ministrului roman al transporturilor, Lucian Bode, i s-a cerut saptamana aceasta sa clarifice exact ceea ce era oferit din SUA. Departe de a acorda Romaniei sapte miliarde de dolari SUA pentru construirea de autostrazi, banii vor fi disponibili ca imprumuturi soft, cu conditia ca firmele si tehnologia SUA sa fie utilizate.

„Nu este un cadou”, a spus domnul Bode, care a sugerat ca o parte din bani ar putea fi utilizata pentru a finaliza doua sectiuni de autostrada din vestul tarii, intre Arad si Oradea, si Lugoj si Calafat, doua bucati dintr-o zona mult mai larga. puzzle care ar putea lega in cele din urma Constanta de Gdansk, dar nu, asa cum au raportat unii cu entuziasm, o autostrada complet noua intre cele doua orase. La fel, nu va exista o noua linie de cale ferata: in schimb, vor fi modernizate parti din liniile de cale ferata existente tragic decrepte ale Romaniei.

Chiar si aici, insa, trebuie sa existe vointa politica pentru o astfel de dezvoltare. Dupa cum subliniaza Mihai Alexandru Craciun, fondatorul Construct Romania, un think tank, Romania are de ani buni finantare mult mai mare – si nerambursabila – disponibila de la Uniunea Europeana, dar nu a putut sa o foloseasca.

In timp ce companiile de transport care doresc sa expedieze marfuri de la Constanta la Gdansk ar putea fi asadar asteptate destul de mult timp inainte de a putea face acest lucru la viteza optima, vizita dlui Popescu la Washington a adus rezultate tangibile: posibilitatea implicarii SUA in dezvoltarea ulterioara a Centrala nucleara a Romaniei la Cernavoda.

Cele doua tari au semnat un proiect de acord pentru cooperarea in extinderea si modernizarea programului de energie nucleara civila din Romania, care, potrivit Departamentului SUA pentru Energie, va permite Romaniei sa utilizeze expertiza si tehnologia SUA pentru a construi doi reactori noi la Cernavoda si moderniza unul din doi in functiune in prezent.

In acelasi timp, acordul subliniaza importanta parteneriatului strategic dintre Statele Unite si Romania si angajamentul reciproc al celor doua parti pentru securitatea energetica in regiune. In cazul in care acordul va fi finalizat – trebuie mai intai aprobat de catre Comisia Europeana, conform prevederilor Tratatului Euratom – ar elimina posibilitatea, odata pentru totdeauna, ca China sa devina un jucator cheie pe piata energetica a Romaniei.

In iunie, guvernul Romaniei a declarat producatorului de stat Nuclearelectrica – care opereaza Cernavoda – sa incheie negocierile cu China General Nuclear (CGN) privind constructia a doua noi reactoare nucleare.

Miscarea a fost o surpriza mica, avand in vedere ca dl Popescu a afirmat in repetate randuri ca noile reactoare ar trebui construite cu „parteneri europeni sau colegi NATO”.

Nuclearelectrica a spus anterior ca ar putea construi singure cele doua reactoare noi, insa majoritatea analistilor contesta acest lucru.

Cernavoda are in prezent doua reactoare de 706 MW. Primul a intrat online in 1996, in timp ce al doilea a functionat din 2007. Cele doua reactoare utilizeaza tehnologia canadiana de la Energia Atomica a Canadei, folosind apa grea produsa la Drobeta-Turnu Severin ca moderator de neutroni si agent de racire. Combinate, cele doua reactoare produc in jur de o cincime din productia totala de energie electrica a Romaniei. Costul construirii a doua reactoare noi si al prelungirii duratei de viata a primului reactor cu 60 de ani este estimat la aproximativ opt miliarde de euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *