Categorii
trimitere dreapta Viață

Pell Amar redivivus?

Pell Amar redivivus?

Nămolul sapropelic din zona Buzăului are capacități terapeutice deosebite

GEORGE PETRIC, directorul firmei care comercializează aceste produse

O adevărată sursă de sănătate se ascunde în mâlul lacului buzoian Balta Albă. Aici se găsește un nămol bogat în substanțe organice (sapropelic) cu efecte terapeutice. Descoperirea dr. Ștefan Ionescu-Călinești, inventatorul terapiilor Pell Amar, revine în actualitatea medicală.

După o lungă absență, binecunoscutul Pell Amar revine timid, dar sigur, în atenția publicului. Produsele care îi poartă numele nu au trecut neobservate în cadrul târgului de produse cosmetice desfășurat la Romexpo.

În anii ’80, medicul român Ștefan Ionescu-Călinești a descoperit calitățile terapeutice ale nămolurilor sapropelice aflate în lacul Balta Albă din județul Buzău, pe care le-a folosit în prepararea produselor Pell Amar sub formă de creme, unguente, pastile și injecții.

Invenția dr. Ștefan Ionescu Călinești a produs în România comunistă un adevărat boom al turismului medical. Astfel, înainte de Revoluție, tratamentele medicale și cosmetice Pell Amar atrăgeau în stațiunile noastre balneare mii de turiști străini veniți din toate colțurile lumii.

Doctorul Ionescu-Călinești, medic de dispensar în Amara, apoi balneofizioterapeut și director al stațiunii, și-a exprimat deschiderea spre adevărata cunoaștere, fiind un adept al medicinii integrative. Aceasta abordează fiecare pacient sub aspectul întregului dihotomic trup-suflet.

Încă din timpul faraonilor, nămolul, rezultat al proceselor de degradare a materiei vegetale, a fost folosit ca o sursă naturală de sănătate și frumusețe. Nămolul din lacurile sărate din Câmpia Bărăganului a constituit de secole o terapie naturală, materia organică a peloizilor sapropelici având calități vindecătoare și regeneratoare binecunoscute de localnici. Primele relatări istoriografice consemnează existența unui complex balnear pe malul lacului Balta Albă la jumătatea secolului al XIX-lea.

Viziunea respectivă a marcat terapiile Pell Amar, în sensul că ele nu acționează superficial, doar la nivelul pielii, ci profund, asupra întregului organism. „Extractul natural de nămol sapropelic este un complex mineral, organic și enzimatic, cu proprietăți biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgetice, sedative și vasodilatatoare demonstrate atât experimental, cât și în cercetările clinice. Prin cei 12 aminoacizi pe care îi conține, contribuie la reconstituirea învelișului acid al epidermului, având rol hidratant și protector”, a subliniat George Petric, directorul firmei care comercializează aceste produse. Produsul se recomandă în tratamentul bolilor reumatice, în afecțiunile dermatologice, în combaterea obezității și a efectelor datorate îmbătrânirii.

O șansă pentru turismul medical

Având în vedere că originea nămolului folosit ca materie primă în toată gama produselor Pell Amar se află în zona comună a vestiților vulcani noroioși ai Buzăului,  o cercetare mai laborioasă a compoziției diverselor nămoluri din regiunea respectivă ar putea constitui o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea turismului medical din România.

Indiferența față de acest subiect ar conduce la repetarea erorii din anii dictaturii ceaușiste, când dr. Ionescu-Călinești și-a găsit manifestarea interesului pentru produsele Pell Amar tocmai în Piriapolis, o stațiune de pe riviera uruguayană, unde s-a bucurat de un succes deosebit. De altfel, în România sunt multe zone cu nămol sapropelic, ce așteaptă oportunități în cercetarea și valorificarea acestui potențial deosebit de valoros, atât din punct de vedere medical, cât și economic. În prezent, gama produselor Pell Amar se dezvoltă în trei direcții: estetică facială, adjuvant în tratamentele reparatorii și în terapiile diverselor afecțiuni reumatice.
Lacul Balta Albă în care se găsesc nămolurile sapropelice se află situat în pitorescul sat buzoian Băile. Datorită zestrei naturale pe care o poartă în pântecele său, locul a fost amintit în mai multe opere, printre care cele ale lui Tudor Vianu.

Acesta a scris despre  suferințele lui Alexandru Odobescu: acesta, la 14 ani, era dus zilnic de către mama lui să se îmbăieze în respectivul lac pentru a-și vindeca suferințele cauzate de reumatism.

De asemenea, lacul a fost imortalizat și de pictorul Theodor Aman în tabloul cu numele „La scăldătoare”.

Ioana GEORGESCU

Categorii
trimitere dreapta Viață

Zgârie-nori de deșeuri toxice la Năvodari

Zgârie-nori de deșeuri toxice la Năvodari

O nouă “atracţie” pe litoralul românesc

PERICOL. Marea riscă să devină o enormă groapă de gunoi

Localitatea constănţeană Năvodari ar putea deveni groapa de gunoi a Europei. Aceasta ar urma să apară pe terenul fostului combinat de îngrășăminte chimice din localitate, care a fost lichidat în anul 1996, fiind apoi cumpărat de investitori din Italia.

După achiziţie, aceștia au împărţit fostul combinat în trei societăţi: Ecological Center, Fertilchim şi CICH Năvodari.

În anul 2007, fostul primar al localităţii Tudorel Calapod a semnat un certificat de urbanism în favoarea Ecological Center, pentru construirea unei gropi de deșeuri industriale, deși Consiliul Local Năvodari adoptase din 2005 o hotărâre prin care se interzicea amplasarea de deșeuri toxice.

Practic, prin avizul dat de Agenţia de Mediu, italienilor li se dă acceptul să depoziteze deşeuri industriale periculoase, printre care se numără sodă caustică, sodă calcinată, mercur, deşeuri de la industria fotografică, industria vopselurilor, industria petrolieră, deşeuri de la minerit, inclusiv cianură şi substanţe radioactive.

Acordul de mediu prevede depozitarea a 600 de tone de deșeuri pe zi, pe o suprafaţă de 29 de hectare. Groapa de gunoi este la doi kilometri de tabăra de copii de la Năvodari şi la trei kilometri de Mamaia.

Conform unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului însă, depozitul de deşeuri de la Năvodari va avea un impact nesemnificativ asupra mediului şi va polua în limite admisibile.

Instanţa este de acord

Fostul primar Calapod a semnat avizul de urbanism cu puţin timp înainte de terminarea mandatului.

Alegerile sunt câștigate de Nicolae Matei (PSD), care se opune vehement proiectului și îl atacă în instanţă, motivând hotărârea consilierilor de a nu permite construirea de gropi de gunoi industrial.

Acesta spune că și gunoiul menajer este transportat la gropi de gunoi aflate în afara localităţii, lucru pentru care se cheltuieşte circa un milion de euro anual. Procesul este însă pierdut.

„În decizia instanţei de judecată se spune că există o hotărâre a Consiliului Local prin care se interzice amplasarea deşeurilor toxice. Acestea nu sunt în nomenclator, nu există noţiunea de deşeuri toxice, ci periculoase. Ca şi cum cele toxice n-ar fi periculoase”, a declarat Matei.

Acesta le cere consilierilor locali în anul 2008 să voteze o nouă propunere prin care să interzică amplasarea pe teritoriul administrativ al Năvodariului orice fel de groapă de gunoi.

Hotărârea este adoptată unanim, dar instanţa nu o ia în considerare în lupta dintre noul primar și italieni, pe motiv că este ulterioară emiterii certificatului de urbanism. Mai mult, îl obligă pe edil să semneze autorizaţia de construcţie. Acesta refuză.

„Se va forma un munte de deşeuri înalt de 95 de metri, vizibil chiar şi din Constanţa. Vor fi aduse otrăvurile din toate ţările Europei la noi”, spune el. La începutul anului 2010 lucrurile se precipită.

„Nu vrem să ne omorâm copiii”

Primăria Năvodari încearcă să împiedice pe cale legală construcţia acestui depozit, dar pierde, inclusiv la Curtea de Apel.

Matei acuză voalat completele de judecată că au primit mită și spune că avocatul apărării nici măcar nu a fost lăsat să vorbească, dar decizia nu poate fi modificată. În disperare de cauză, primarul organizează un protest de stradă în luna martie.

MITING. Locuitorii au protestat împotriva italienilor

Peste 1.000 de localnici și-au exprimat dezacordul vehement (foto alăturată). Au purtat măşti de gaze pe faţă, au scandat lozinci împotriva investitorilor italieni şi au afişat mai multe pancarte, printre care „Nu vrem să ne omorâm copiii”, „Stop deşeurilor toxice”, „Nu vrem deşeurile voastre, vrem curat în casele noastre”.

Oamenii își mai aduc aminte cum, în 1985, 500 de copii aflaţi în vacanţă la Năvodari au fost intoxicaţi din cauza unui nor toxic de la fostul combinat chimic. S-au alăturat protestului și preoţii, cu mijloace specifice : au tras clopotele pe toată durata mitingului.

La eveniment au participat și politicieni din alte partide (dar nici unul din PSD, partidul din care face parte Matei). Printre ei, senatorul liberal Puiu Hașotti, care promite să ceară ajutorul celorlalţi parlamentari de Constanţa.

Neimplicarea parlamentarilor PSD, care „au băgat capul în nisip ca struţul”, este explicată de Matei prin faptul că oameni de afaceri extrem de apropiaţi de PSD Constanţa au interese în construirea acestui depozit.

Referendum cu rezultat zdrobitor

Nicolae Matei

Încurajat de susţinerea populaţiei, Matei convoacă un referendum în data de 23 mai 2010. Rezultatul este concludent : 98,96% din năvodărenii care s-au prezentat la urne, pentru a se pronunţa dacă sunt sau nu împotriva deschiderii gropii de deşeuri din localitate, au spus NU.

Din totalul locuitorilor cu drept de vot s-au prezentat la urne 23.677 de persoane. Dintre acestea au spus NU înfiinţării gropii de deşeuri industriale 23.431, adică 98,96% din cei prezenţi la referendum.

După referendum, prefectul a cerut Primăriei Năvodari documentaţia depusă de italieni şi a atacat în instanţă certificatul de urbanism.

„Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit atacat acordul eliberat de Agenţia Naţională de Mediu. Acolo sunt, practic, abuzuri în serviciu, pentru că au dat acord de depozitare unor substanţe care sunt catalogate drept periculoase”, spune Matei.

Pe 14 septembrie 2010,  prefectul Constanţei, Claudiu Palaz, a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie strămutarea procesului  cu primarul orașului Năvodari, ce are ca obiect anularea certificatului de urbanism emis ca urmare a cererii SC Ecological Centre SA, în scopul realizării obiectivului de investiţii „Centru de gospodărire deșeuri industriale” pe raza teritorială a orașului Năvodari.

„Întrucât obiectul acestui proces îl reprezintă un centru de deșeuri industriale de mari proporţii, a cărui realizare a suscitat un interes deosebit din partea opiniei publice și o mediatizare intensă, considerăm că strămutarea ar elimina orice speculaţie în legătură cu decizia instanţei de judecată”, a declarat Claudiu-Iorga Palaz.

„O să utilizez inclusiv forţa”

Primarul din Năvodari este decis să nu admită construcţia gropii de gunoi, deși în august a mai pierdut un proces intentat de italianul Roberto Vincentelli (asociat la Ecological Center), prin care acesta îi cere edilului 20% din salariul mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere la eliberarea autorizaţiei de funcţionare a centrului de colectare de deşeuri.

„Am să plătesc, dar autorizaţia pentru deschiderea gropii de gunoi care să intoxice oraşul tot nu i-o dau. Cât o să fiu eu primar la Năvodari nu se va face aşa ceva. Dacă va fi nevoie, o să utilizez inclusiv forţa care îmi stă la îndemână, poliţia locală, pentru a împiedica începerea construcţiei. Ar fi o mare tâmpenie, nu numai pentru Năvodari, o aglomeraţie urbană de peste 40.000 de locuitori, dar şi pentru tot litoralul românesc. Imaginaţi-vă un munte de 95 de metri înălţime. Nici o clădire din România nu are 95 de metri înălţime. Dacă s-ar face aşa ceva, tot ce înseamnă proprietate în Năvodari ar scădea la mai puţin de jumătate din preţul actual”, a declarat edilul.

Matei mai spune că a fost ameninţat de italieni. „Italienii ăştia m-au ameninţat în stil mafiot la mine în birou. Mi-au spus că au cheltuit foarte mulţi bani, probabil pe şpăgi, şi că să am grijă, că nu pot să renunţe”, a adăugat.

De asemenea, a precizat că, deși fostul primar le dăduse certificatul de urbanism, le-a cerut celor din Consiliul Local să voteze împotrivă.

Ecological Center îl acuză pe primar

Manuela Marinescu, unul dintre acţionarii Ecological Center, a declarat că primarul Matei nu s-a opus proiectului pe vremea când era consilier.

„S-au făcut două dezbateri de mediu referitoare la proiectul nostru şi nimeni nu a spus nimic. De fapt, depozitul exista deja în vechiul combinat. Nu este vorba despre deşeuri importate, pentru că ar fi ilegal”, a declarat aceasta, care a precizat că societatea pe care o reprezintă este unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul Năvodariului.

Potrivit italienilor, depozitul de gunoaie ar crea și 150 de locuri de muncă noi.

ONG-urile au luat atitudine

Cea mai importantă ONG ecologistă din Constanţa s-a declarat împotriva construirii gropii de deșeuri.

„Chiar dacă este necesar, un astfel de depozit nu trebuie amplasat în apropierea localităţilor şi a mării. Trebuie luate în considerare soluţii alternative, iar faptul că în acel loc a fost înainte un combinat chimic nu reprezintă un argument care să justifice investiţia. Noile investiţii ar trebui să diminueze impactul asupra mediului, şi nu să pornim de la ideea că oricum mediul este afectat şi nimic nu mai poate fi salvat”, au precizat reprezentanţii Mare Nostrum, printr-un comunicat de presă.

„Năvodariul devine un centru planetar de deșeuri”, a declarat și fondatorul Eco Dobrogea, Vasile Bâtlan.

Autorităţile apără Agigea de Voestalpine

Deși autorităţile judeţene nu s-au implicat deloc în conflictul de la Năvodari, o investiţie cu potenţial poluant, dar în zona Agigea, le-a atras imediat atenţia. Este vorba despre intenţia grupului austriac Voestalpine de a construi aici un combinat siderurgic de mari dimensiuni.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Voestalpine a ajuns în 2008 la Constanţa, unde a prezentat autorităţilor intenţia de a investi cinci miliarde euro.

Primarul Radu Mazăre și președintele Consiliului Judeţean Constanţa au declarat atunci că, dacă austriecii vor alege Constanţa, se va face un referendum pentru a vedea dacă şi populaţia decide că această investiţie este oportună.

Austriecii au fost de acord cu acest punct de vedere. Investiţia a fost însă amânată din cauza crizei economice.

Mafioți adevărați

Nicolae Matei a declarat că în spatele investitorilor se află adevăraţi mafioţi. „Ştiu că în spate se află un grup infracţional organizat, format din politicieni, avocaţi, judecători şi mafioţi în adevăratul sens al cuvântului. V-aş ruga să vă uitaţi la cine este acţionar majoritar la Ecological Center. E vorba despre Ernesto Sudati, care a fost condamnat la nu ştiu câţi ani de închisoare pentru fraude de 24 milioane euro, fraude făcute în opt ţări europene şi o ţară din Africa de Nord”, a declarat acesta.

Nicolae ANTONESCU