Categorii
trimitere dreapta Viață

Pell Amar redivivus?

Pell Amar redivivus?

Nămolul sapropelic din zona Buzăului are capacități terapeutice deosebite

GEORGE PETRIC, directorul firmei care comercializează aceste produse

O adevărată sursă de sănătate se ascunde în mâlul lacului buzoian Balta Albă. Aici se găsește un nămol bogat în substanțe organice (sapropelic) cu efecte terapeutice. Descoperirea dr. Ștefan Ionescu-Călinești, inventatorul terapiilor Pell Amar, revine în actualitatea medicală.

După o lungă absență, binecunoscutul Pell Amar revine timid, dar sigur, în atenția publicului. Produsele care îi poartă numele nu au trecut neobservate în cadrul târgului de produse cosmetice desfășurat la Romexpo.

În anii ’80, medicul român Ștefan Ionescu-Călinești a descoperit calitățile terapeutice ale nămolurilor sapropelice aflate în lacul Balta Albă din județul Buzău, pe care le-a folosit în prepararea produselor Pell Amar sub formă de creme, unguente, pastile și injecții.

Invenția dr. Ștefan Ionescu Călinești a produs în România comunistă un adevărat boom al turismului medical. Astfel, înainte de Revoluție, tratamentele medicale și cosmetice Pell Amar atrăgeau în stațiunile noastre balneare mii de turiști străini veniți din toate colțurile lumii.

Doctorul Ionescu-Călinești, medic de dispensar în Amara, apoi balneofizioterapeut și director al stațiunii, și-a exprimat deschiderea spre adevărata cunoaștere, fiind un adept al medicinii integrative. Aceasta abordează fiecare pacient sub aspectul întregului dihotomic trup-suflet.

Încă din timpul faraonilor, nămolul, rezultat al proceselor de degradare a materiei vegetale, a fost folosit ca o sursă naturală de sănătate și frumusețe. Nămolul din lacurile sărate din Câmpia Bărăganului a constituit de secole o terapie naturală, materia organică a peloizilor sapropelici având calități vindecătoare și regeneratoare binecunoscute de localnici. Primele relatări istoriografice consemnează existența unui complex balnear pe malul lacului Balta Albă la jumătatea secolului al XIX-lea.

Viziunea respectivă a marcat terapiile Pell Amar, în sensul că ele nu acționează superficial, doar la nivelul pielii, ci profund, asupra întregului organism. „Extractul natural de nămol sapropelic este un complex mineral, organic și enzimatic, cu proprietăți biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgetice, sedative și vasodilatatoare demonstrate atât experimental, cât și în cercetările clinice. Prin cei 12 aminoacizi pe care îi conține, contribuie la reconstituirea învelișului acid al epidermului, având rol hidratant și protector”, a subliniat George Petric, directorul firmei care comercializează aceste produse. Produsul se recomandă în tratamentul bolilor reumatice, în afecțiunile dermatologice, în combaterea obezității și a efectelor datorate îmbătrânirii.

O șansă pentru turismul medical

Având în vedere că originea nămolului folosit ca materie primă în toată gama produselor Pell Amar se află în zona comună a vestiților vulcani noroioși ai Buzăului,  o cercetare mai laborioasă a compoziției diverselor nămoluri din regiunea respectivă ar putea constitui o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea turismului medical din România.

Indiferența față de acest subiect ar conduce la repetarea erorii din anii dictaturii ceaușiste, când dr. Ionescu-Călinești și-a găsit manifestarea interesului pentru produsele Pell Amar tocmai în Piriapolis, o stațiune de pe riviera uruguayană, unde s-a bucurat de un succes deosebit. De altfel, în România sunt multe zone cu nămol sapropelic, ce așteaptă oportunități în cercetarea și valorificarea acestui potențial deosebit de valoros, atât din punct de vedere medical, cât și economic. În prezent, gama produselor Pell Amar se dezvoltă în trei direcții: estetică facială, adjuvant în tratamentele reparatorii și în terapiile diverselor afecțiuni reumatice.
Lacul Balta Albă în care se găsesc nămolurile sapropelice se află situat în pitorescul sat buzoian Băile. Datorită zestrei naturale pe care o poartă în pântecele său, locul a fost amintit în mai multe opere, printre care cele ale lui Tudor Vianu.

Acesta a scris despre  suferințele lui Alexandru Odobescu: acesta, la 14 ani, era dus zilnic de către mama lui să se îmbăieze în respectivul lac pentru a-și vindeca suferințele cauzate de reumatism.

De asemenea, lacul a fost imortalizat și de pictorul Theodor Aman în tabloul cu numele „La scăldătoare”.

Ioana GEORGESCU

Categorii
Sport trimitere dreapta

Cât costă un club de fotbal

Cât costă un club de fotbal

În România nimeni nu vrea să se știe ce bani are, ce fonduri folosește, cât a costat un jucător sau altul… Deși în străinătate astfel de date sunt publice, la noi secretomania este în floare.

RECORD. Laszlo Sepsi, probabil cel mai scump transfer al bănățenilor: circa 2,5 milioane de euro FOTO: Agerpres

Atunci când în Italia, de exemplu, se încheie un meci, toată lumea știe precis două lucruri: numărul exact al spectatorilor și încasările clubului. La noi, la finalul unui meci urmărit, apreciere „ochiometrică”, de circa 20.000 de spectatori, afli că au fost „circa” 8.000 de plătitori, fără a ți se putea oferi nici o cifră exactă a încasărilor.

Tot în străinătate, perfectarea unui transfer aduce toate datele necesare: a costat atât, va primi un salariu de atât și va sta la echipa respectivă un număr X de ani. La noi, orice transfer înseamnă oferirea unui singur aspect din cele de mai sus: durata contractului. Unii spun că află, din diverse surse, și salariul – niciodată însă nu e vorba de cifre oficiale, ci de zvonuri –, dar de multe ori după o perioadă se află că, de fapt, fotbalistul este plătit ori cu diverse prime „din buzunar”, cu plasa, cum se spune, ca să se evite Fiscul, ori primește bani pe o firmă, tot pentru a evita impozitele.

Iar sumele din publicitate sunt cu atât mai puțin vizibile. Pe tricourile fotbaliștilor se află zeci de reclame sau reclămuțe, dar nu sunt decât una-două conferințe de presă sau comunicate oficiale pe an, prin care sunt anunțate parteneriatele sau sumele încasate. Restul…

Timișoara a spart gheața

Clubul de pe Bega, FC Timișoara, a avut acum câțiva ani o inițiativă deosebită publicând sumele de transfer ale tuturor fotbaliștilor achiziționați în ultimii trei ani. Acum câteva zile, mai-marii grupării bănățene au recidivat și au oferit cui a fost interesat toate sumele încasate sau plătite tot în ultimii trei ani.

Fără a oferi date uluitoare, sumele oferă o imagine mai clară asupra modului cum se desfășoară activitatea la un club de fotbal cu pretenții din Liga I. Gruparea din Timișoara este considerată a fi una dintre primele 5 din România în ceea ce privește veniturile, așa că cei interesați își pot face o idee despre ce vorbim. Cifrele nu necesită prea multe comentarii, fiecare dintre cei ce le vor citi putându-se pune în ipostaza unui conducător de club pentru a afla dacă ar putea sau nu să conducă o grupare de fotbal din România.

Sume din vânzarea de bilete
:

2008: 2.878.711 lei, echivalentul a 722.350 euro
2009: 4.966.992 lei, echivalentul a 1.174.730 euro
2010 (estimat): 2.222.267 lei, echivalentul a 520.828 euro

TOTAL: 10.067.970 lei, echivalentul a 2.417.908 euro

Încasări din publicitate
:

2008: 1.565.351 lei, echivalentul a 392.791 euro
2009: 2.160.155 lei, echivalent în euro: 510.892
2010 (estimat): 1.246.725 lei, echivalentul a 292.192 euro

TOTAL: 4.972.231 lei, echivalentul a 1.195.875 euro

Încasările din transferuri:

2007/2008: 11.405.545,67 lei, echivalentul a 3.159.228 euro
2008/2009: 17. 284. 182,67 lei, echivalentul a 4.252. 806 euro
2009/2010: 9. 043. 763,18 lei, echivalentul a 2.119. 566 euro

TOTAL: 37. 733. 491,52 lei, echivalentul a 9.531. 600 euro

Impozite la bugetul de stat și bugetele locale:

2008: 6.855.025 lei, echivalentul a 1.720.121 euro
2009: 4.898.160 lei, echivalentul a 1.158.450 euro

2010 (estimat): 11.340.344 lei, echivalentul a 2.657.810 euro

TOTAL: 23.093.529 lei, echivalentul a 5.536.381 euro

Încasările în urma participării în competițiile europene:

TOTAL: 16.980.000 lei, echivalentul a 4.043.312 euro

Sumele cheltuite de societate (inclusiv transferuri)

2008: 56.443.768 lei, echivalentul a 14.163.346 euro
2009: 72.664.442 lei, echivalentul a 17.185.668 euro
2010 (estimat): 45.000.000 lei, echivalentul a 10.588.235 euro

TOTAL: 174.108.210 lei, echivalentul a 41.937.249 euro

Sumele din drepturi TV:

2008/2009: 1.971.734,80 euro+TVA
2009/2010: 2.578.616,93 euro+TVA
2010/2011: 2.165.808,48 euro+TVA

TOTAL: 6.716.160,21 euro+TVA

Bani din partea Consiliului Județean:

2008: 1.000.000 euro
2009: 773.808 euro
2010: 200.000 euro

TOTAL: 1.973.808 euro

Bani din partea Primăriei:

2008: 9.000.000 lei
2009: 9.000.000 lei
2010: 4.500.000 lei

TOTAL: 22.500.000 lei, echivalentul a circa 5.230.000 euro

Tudor Florin MIHALACHE