Categorie: Politica

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, nu mai este independent.

„Astăzi am luat o decizie importantă pentru mine și pentru viitorul meu, în spațiul public. Am făcut pasul în politică. M-am înscris în Partidul Național Liberal. Nu mi-a fost foarte greu să iau o asemenea decizie, întrucât m-am regăsit întotdeauna în valorile și principiile liberalismului. În același timp, modelul meu de primar este al celui care până de curând a fost edilul Sibiului și liderul PNL, actualul președinte al României, domnul Klaus Iohannis. De asemenea, nu voi uita niciodată că PNL m-a susținut în alegerile din 2012, când am candidat ca independent la Primăria Mangalia. Până acum nu am mai făcut politică, dar de fiecare dată am spus că dacă la un moment dat voi face acest pas, va fi în PNL. Iată că astăzi s-a întâmplat și vreau să punctez faptul că nu m-am înscris în partidul aflat la putere, ci în acela care cred eu că mă reprezintă și pe care îl pot reprezenta, cu demnitate. Am avut toate motivele să aleg PNL și niciun motiv să aleg altfel”, a declarat acesta.

Gestul său vine după ce, potrivit unor surse bine informate, primarul stă prost în sondaje, fiind depăşit de Zanfir Iorguş, fostul edil al Mangaliei.

Curtea de Apel Constanţa a respins, astăzi, cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, de modificare a controlului judiciar, astfel că acesta nu va putea lua legătura, în continuare, cu angajaţii CJ şi cu consilierii judeţeni, decizia instanţei fiind definitivă.

Astfel, magistraţii au respins ca nefondată contestaţia lui Nicușor Constantinescu, dar şi pe cea formulată de DNA, prin care procurorii cereau interzicerea exercitării funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa în timpul controlului judiciar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, Nicuşor Constantinescu este obligat la plata sumei de 200 de lei reprezentând cheltuielile judiciare către stat.

Decizia de marţi a Curţii de Apel Constanţa este definitivă.

Nicuşor Constantinescu a depus la Curtea de Apel Constanţa o contestaţie la decizia din 18 decembrie a Tribunalului Constanţa prin care i s-a respins solicitarea pentru a putea lua legătura cu personalul Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni în alte cauze decât cele legate de dosarul Centrului Militar Zonal pentru care este judecat.
Tribunalul a respins cererea, dar pentru că hotărârea nu era definitivă a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa.

De asemenea, DNA solicitase Tribunalului Constanţa să-i interzică lui Nicuşor Constantinescu să-şi poată exercita funcţia pe timpul cât se află sub control judiciar, cerere respinsă de instanţă. Şi această decizie a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa.

Nicuşor Constantinescu ceruse, luni, la Curtea de Apel Constanţa, să i se modifice condiţiile controlului judiciar pentru a putea lua legătura cu angajaţii CJ şi cu consilierii judeţeni, iar instanţa amânase pronunţarea pentru marţi.
Constantinescu a precizat că prima instanţă care l-a eliberat din arest preventiv, anume Curtea de Apel Bucureşti, nu a pus această condiţie de a nu se întâlni cu angajaţii Consiliului Judeţean.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol „consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, „posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se afla armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, mai arăta DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar. Constantinescu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când Curtea de Apel Constanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa.

De asemenea, el este cercetat sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis, în 26 noiembrie, o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.

Deputatul de Constanța Remus Cernea a transmis astăzi primul meu mesaj către președintele Klaus Iohannis, după învestitura sa de astăzi: “Apărați statul laic, nu transformați România în stat fundamentalist”!

Iată conținutul său:

”Binecuvântarea din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, inclusă în mod ilegal în ceremonia de învestitură a Președintelui României, a reprezentat un uriaș pas înapoi pentru țară, spre o lume cu comportamente premoderne.

Discursul președintelui Iohannis de azi a fost unul foarte bun! Îl voi sprijini cât voi putea pentru proiectele de reformare a societății și a statului pe care le-a anunțat. Dar ceremonia de învestitură a fost umbrită de momentul binecuvântării Patriarhului BOR. Cu certitudine, încălcarea caracterului secular al statului român care s-a petrecut astăzi nu reprezintă marca unui lucru bine făcut…

În mod simbolic, Parlamentul și Președinția sunt puse sub ‘tutela’ sau ‘autoritatea’ bisericii majoritare ceea ce încalcă legislația în vigoare și pune România în rândul statelor teocratice ori fundamentaliste. În nici o republică democratică și recunoscută ca având o democrație consolidată nu există astfel de binecuvântări ale unui cleric. Doar în republici cu democrații fragile și neancorate temeinic în principiile țărilor care își asumă separarea dintre stat și biserică se mai poate întâlni o astfel de situație.

Cetățenii care fac parte din alt cult creștin decât cel ortodox, care au o altă religie decât cea creștină ori care nu au nici o religie au fost astăzi grav discriminați și tratați ca niște cetățeni de rang secund în țara lor! Sunt 18 culte recunoscute în România. Majoritatea liderilor acestora stăteau la balcon, în timp ce Patriarhul BOR a dat o binecuvântare de la microfon!

De altfel, toți aceia, fie ei ortodocși, catolici, protestanți, atei, budiști, agnostici, evrei, musulmani, liber cugetători sau orice altceva care respectă și înțeleg importanța principiului separării dintre stat și biserică au simțit o strângere de inimă față de modul în care instituții fundamentale ale statului român precum parlamentul și președinția sunt subordonate bisericii! Mai ales în contextul sumelor uriașe de bani acordate bisericii pentru construcții de noi lăcașe de cult (buget crescut de 7-8 ori în bugetul pe 2015), a problemelor grave legate de îndoctrinarea religioasă din școli și a unor numeroase alte abuzuri comise în România în avantajul bisericii.

Această capcană în care a fost atras președintele Klaus Iohannis a fost susținută cu obstinație de către liderii PSD. Am fost însă surprins să văd că și unii dintre liderii liberali au susținut ca momentul binecuvântării să fie inclus în desfășurător deși, ca să fiu corect, au fost și voci liberale care au fost împotrivă. Numele acestor politicieni și detalii despre atitudinea lor le voi preciza în cartea pe care o voi scrie în curând despre ceea ce am întâlnit în parlament în primii doi ani de mandat.

Eu cred că foarte mulți, poate majoritatea, dintre votanții lui Klaus Iohannis nu privesc cu ochi buni, ci dimpotrivă, această binecuvântare acordată de către Patriarhul BOR la ceremonia de învestitură a președintelui.

Am sesizat la începutul săptămânii Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la acest grav abuz iar răspunsul acestora nu a fost nici că se dă curs sesizării, nici că se respinge. Răspunsul Birourilor Permanente ale camerei Deputaților și Senatului a fost că ‘S-a luat act’ !? de solicitarea mea…

O astfel de atitudine precum cea reflectată de răspunsul Birourilor Permanente este demnă de teatrul absurdului dar opinia publică trebuie să știe că astfel sunt stabilite numeroase aspecte importante care îi privesc pe cetățeni și modul în care decurg lucrurile în țară.”

Domnule Preşedinte,

 În seara zilei de 16 noiembrie 2014, la puţin timp după încheierea votului pentru alegerea Preşedintelui României, aţi postat, pe site-ul dumneavoastră de Facebook, următorul mesaj:
,,AM CÂŞTIGAT! NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI”!
Constat că nu folosiţi persoana I singular, ci persoana I plural. Nu dumneavoastră singur v-aţi luat ţara înapoi, ci împreună cu alţii. Poate că într-un eventual răspuns la această scrisoare, veţi găsi de cuviinţă să precizaţi dacă aţi vrut să ne spuneţi că aţi luat ţara înapoi împreună cu şi în numele celor 6,3 milioane de români care au votat pentru dumneavoastră, sau împreună cu şi în numele şi al celor 5,3 milioane de români care au votat pentru adversarul dumneavoastră, sau, poate, şi împreună cu şi în numele şi al celor 6,7 milioane de români care nu s-au prezentat la vot. Poate că veţi preciza şi DE LA CINE aţi luat ÎNAPOI ţara. Exclud varianta că aţi luat ţara de la pesedişti ca să o daţi ÎNAPOI la pedelişti, sau la penelişti.
Până la primirea eventualului dumneavoastră răspuns, îmi permit să bănuiesc că, odată ales Preşedinte al României, vorbiţi în numele întregului popor român şi atunci când spuneţi NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI, ne spuneţi, de fapt, că, dumneavoastră împreună cu tot poporul român aţi luat ţara înapoi.

Asta înseamnă că, până în seara zilei de 16 noiembrie 2014, şi dumneavoastră şi eu şi poporul român nu am mai avut ţară, am fost deposedaţi de lucrul acesta care se numeşte ŢARĂ.
Din nefericire, lucrurile stau chiar aşa. Poporul român, din care facem parte amândoi, a fost, realmente, deposedat de ŢARA lui, ROMÂNIA.
În ultimii 25 de ani, poporul român a fost deposedat de capitalul său naţional, de fabrici, de uzine, de bănci etc. A fost deposedat de peste 4 milioane locuri de muncă, astfel că aceste milioane de români au fost alungaţi din ţară în căutarea unui loc de muncă, şi-au părăsit familiile, şi-au lăsat copii fără îngijirea şi dragostea parintească, pradă traficanţilor de droguri şi de carne vie. Poporul român a fost deposedat de resursele sale naturale, care sunt exploatate de corporaţii transnaţionale, cu redevenţe de batjocură pentru statul român. A fost şi este deposedat de terenurile agricole şi de păduri, trecute pe nimic în proprietatea străinilor. A fost şi este deposedat de cea mai mare parte a avuţiei create în economia naţională, care este însuşită, sub formă de profituri, uriaşe, în cea mai mare parte, nedeclarate şi neimpozitate, de cei deveniţi proprietari ai capitalului românesc şi care o transformă în bunuri de lux sau o transferă în străinătate, lăsând ţara fără investiţii, fără venituri bugetare, cu salarii şi pensii de mizerie, cu servicii sociale umilitoare. A fost şi este deposedat de patrimoniul său cultural şi spritual. A fost şi este deposedat de suveranitatea sa naţională. A fost şi este deposedat de statul său naţional, capturat de oligarhia creată prin „privatizări” şi „retrocedări” şi folosit pentru menţinerea în stare de sărăcie şi umilinţă a celei mai mari părţi a românilor.

Pentru a-şi LUA ŢARA ÎNAPOI, poporul român, cetăţenii României vor trebui să-şi IA ÎNAPOI capitalul de care au fost deposedaţi, să devină proprietari asupra acestui capital, să-şi însuşească profiturile create de acest capital, să folosească aceste profituri pentru a-şi lua înapoi fabricile, uzinele şi băncile etc, pentru a-şi reconstrui întreprinderile şi locurile de muncă care i-au fost distruse, să-şi construiască un stat cu adevărat democratic, controlat de el, de popor, nu de oligarhi, care să-l slujească pe el, nu pe oligarhi.
Luarea ÎNAPOI a ţării, REÎMPROPRIETĂRIREA poporului român cu propria lui ŢARĂ va fi un proces greu şi de lungă durată. Un astfel de proces nu se finalizează prin câştigarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. El poate, însă, începe cu câştigarea acestor alegeri.
Cred, deci, Domnule Preşedinte, că v-aţi grăbit spunând că „ne-am luat ţara înapoi”. Este posibil să fi făcut primul pas în această direcţie. Aştept cu mult interes paşii următori.
Încă de la începutul anului 1990, am elaborat şi publicat PROIECTUL DE ŢARĂ care ar fi permis poporului român să devină şi să rămână proprietar pe propria lui ŢARĂ, România, să facă din acestă ţară una prosperă, o adevărată Grădină a Maicii Domnului. La timpul respectiv, acest proiect de ţară s-a numit VARIANTA COJOCARU. După 1990, am spus, mereu, că aplicarea oricărei ALTE variante de proiect de ţară pentru România va avea ca efect deposedarea poporului român de propria lui ţară, în final dispariţia lui ca popor. Suntem în plină desfăşurare a acestui proces distructiv, criminal.

Am actualizat, continuu, VARIANTA COJOCARU la situaţia economică şi socială a ţării, creată prin politicile nefaste ale guvernelor postdecembriste. Am prezentat acest proiect de ţară, actualizat, tuturor celor trei predecesori ai dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României. Au refuzat toţi trei. Au preferat să devină părtaşi la distrugerea ţării. Aşa vor rămâne, în istorie.
Am studiat, cu atenţie, „programul” pe care l-aţi prezentat electoratului în campania electorală. Din păcate, acest „proiect de ţară” a fost elaborat de oameni care au participat, direct, la deposedarea poporului român de ţara lui, pentru propria lor îmbogăţire, oameni care doresc să facă acelaşi lucru şi în viitor. De „programe” asemănătoare au „beneficiat” şi cei trei predecesori ai dumneavoastră.
Ultima actualizare a VARIANTEI COJOCARU este reprezentată de proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care l-am elaborat, ca iniţiativă cetăţenească, împreună cu mai mulţi specialişti români, animaţi de ideea de a ajuta poporul român să-şi IA ŢARA ÎNAPOI.

Predecesorii dumneavoastră, împreună cu parlamentele şi guvernele postdecembriste, au „creionat” astfel Constituţia şi legile încât deşi au prevăzut, pe hârtie, dreptul cetăţenilor de a iniţia revizuirea Constituţiei, au creat prevederi care fac imposibilă finalizarea unei astfel de iniţiative, fără aprobarea Parlamentului, a politicienilor, în spatele cărora se află oligarhia autohtonă şi transnaţională.
În conformitate cu prevederile articolului 90 din actuala Constituţie a României, Preşedintele României „poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”. Constituţia ţării este, evident, o problemă de MAXIM interes naţional.
Organizarea unui referendum prin care să cereţi poporului român să-şi exprime voinţa cu privire la Constituţia Cetăţenilor ar ajuta mult acest popor şă-şi ia ţara ÎNAPOI.
Pentru mine, ar fi prima dovadă, CLARĂ, a hotărârii dumneavoastre de a ajuta poporul român să-şi ia ţara ÎNAPOI.
Cu cele mai bune gânduri,

Dr. Constantin Cojocaru
20.11.2014

Radu Banciu a spus, la B1 TV, că Victor Ponta este pe jumătate machidon, familia sa provenind din Moscople, actuala Albanie. 

”Victor Ponta este machidon pe jumătate. Nu este un ortodox absolut, nu este un român suta la sută. Corneliu Vadim Tudor a devenit ortodox când s-a căsătorit, la 40 de ani. Tăriceanu e catolic. Religia nu e un criteriu. Mi se pare o discriminare uluitoare. De ce unul care e catolic sau e negru sau e albastru, nu are voie în România. Suntem în Uniunea Europeană, pe lângă noi mai sunt 27 de țări. Nu putem tolera așa ceva”, a spus Radu Banciu.
 

Moscopole este un mic sat din sud-estul Albaniei. În secolul XVII era cel mai mare oraș din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Orașul a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Pașa.

Sâmbătă – 20 septembrie 2014, Partidul Mişcarea Populară (PMP) – Organizaţia judeţeană Constanţa a lansat, oficial, organizaţia PMP – Ion Corvin, la conducerea filialei aflându-se Vasile Dumitru, cel care este şi candidatul PMP la alegerile pentru Primăria comunei Ion Corvin.

La evenimentul de lansare au participat: preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa a PMP, Claudiu Palaz; preşedintele organizaţiei municipale PMP Constanţa, Anton Antoniadis; secretarul general Liviu Popa; vicepreşedintele Daniel Turcu.

Au fost prezenţi şi colegi din Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) – Organizaţia judeţeană Constanţa: vicepreşedintele Mihai Pop şi secretarul general, prof. Gheorghe Caruţiu, împreună cu membri ai Organizaţiei PNŢCD – Ion Corvin.

“Am increderea că Vasile Dumitru va câştiga fotoliul de primar al comunei Ion Corvin!
Vreau să mulţumesc şi colegilor din PNŢCD, pentru sprijin. Să nu uităm că Ion Corvin a avut primar PNŢCD şi am certitudinea că, împreună, vom pune umărul ca un partid istoric împreună cu un partid tânăr, ambele de dreapta, să readucă dreapta la putere şi în comuna Ion Corvin” a declarat Claudiu Iorga Palaz.

IMAGINI: 1. Membri ai organizaţiilor PMP şi PNŢCD din comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa; 2. Claudiu Palaz şi Vasile Dumitru (Sursă foto: PMP Constanţa)
 

Filiala Constanța a Partidului Național Liberal salută decizia Adunării politice a Partidului Popular European, care a hotărât ieri primirea Partidului Național Liberal în această grupare politică paneuropeană de dreapta.

”Prin decizia luată de PPE, se materializează astfel demersul întreprins de conducerea Partidului Național Liberal, început în anul 2012, de a aduce partidul nostru în rândul Partidului Popular European, singura grupare politică de dreapta din Europa”, spune comunicatul, uitând să precizeze că fostul președinte Crin Antonescu a retras partidul din ALDE, gest care a provocat revoltă în cadrul membrilor de partid.

”Considerăm că acest moment de recunoaștere europeană a condiției de dreapta a Partidului Național Liberal va reprezenta pentru noi un argument puternic în alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestei an”, spun reprezentanții PNL Constanța.

  

Alianţa Creştin Liberală Constanţa organizează, sâmbătă – 13 septembrie 2014, o întâlnire a copreşedinţilor ACL, Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, cu membri ai PNL şi PDL din judeţul Constanţa, care va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, începând cu ora 10.30.

Alături de cei doi copreşedinţi ai Alianţei Creştin Liberale vor fi prezenţi prim-vicepreşedinţii PNL Dan Motreanu, Teodor Atanasiu, Ludovic Orban, Răducu Filipescu şi Alina Gorghiu, prim-vicepreşedintele PDL, Mihai Răzvan Ungureanu, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, vicepreşedinţii PDL Cezar Preda, Raluca Turcan şi Alexandru Nazare, europarlamentarul PNL Cristian Buşoi, preşedintele PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir, preşedintele PDL Constanţa, senatorul Christian Gigi Chiru, deputaţii PNL Mihai Lupu şi Victor Manea, senatorul PNL Puiu Haşotti şi deputatul PDL Dănuţ Culeţu.

Evenimentul va fi urmat, de la ora 12.15, de o conferinţă de presă, susţinută de copreşedinţii ACL, Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, la sediul Alianţei Creştin Liberale Constanţa (sediul PNL Constanţa), din bulevardul Ferdinand, nr. 49.

La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media vor mai fi prezenţi şi preşedintele PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir, preşedintele PDL Constanţa, senatorul Christian Gigi Chiru şi senatorul PNL Puiu Haşotti.

La finalul conferinţei de presă, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, şi preşedintele PDL, Vasile Blaga, se vor deplasa în staţiunea Eforie – Nord, unde vor participa, de la ora 13.00, la Şcoala Politică TDL / TNL 2014 – „Politica în era digitală”.

IMAGINE: În prim plan, KLAUS IOHANNIS şi VASILE BLAGA (Sursă foto: gandul.info, preluare de la MEDIAFAX / Adrian Piclişan))
 

Unul dintre cunoscutele şi îndelung mediatizatele putregaiuri care mai infestează, încă, sistemul judiciar românesc, controversata judecătoare VIORICA COSTINIU, de la Secţia Penală a Curţii de Apel Bucureşti (Instanţă care are competenţa de a soluţiona cererile D.N.A.), a intrat (DIN NOU!) în atentia Inspecţiei Judiciare (I.J.) a Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.), după un verdict dat, pe 30 iulie 2014, într-unul dintre dosarele pe care Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) i le-a instrumentat lui NICUŞOR DANIEL CONSTANTINESCU, preşedinte, suspendat şi… fugar (în Statele Unite ale Americii), al Consiliului Judeţean Constanţa (C.J.C.).

Ultracontroversata judecătoare este învinuită, de către D.N.A., care a reclamat-o la C.S.M., că nu a respectat normele elementare de procedură penală, în deciziile pe care le-a luat în ceea ce îl priveşte pe preşedintele suspendat al Consiliului Judetean (C.J.) Constanţa,

Viorica Costiniu este acuzată, de către procurorii anticorupţie, de încălcarea prevederilor Codului de Procedură Penală (C.P.P.), când a judecat şi respins o contestaţe a D.N.A., în care se solicita emiterea unui mandat de arestare, pe numele lui Nicuşor Daniel Constantinescu, în absenţa avocaţilor apărării “baronului” constănţean şi a… procurorului de şedinţă!

De altfel, acest detaliu a fost consemnat și în încheierea ședinței din Camera de Consiliu, condusă de judecătoarea Costiniu, al cărei soţ, tot magistrat (judecător), a… fost condamnat, pentru corupţie (la patru ani, cu suspendare) în dosarul fostului senator P.S.D., Cătălin Voicu (celebrul caz al oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic)!

Apoi, o altă Instanţă de judecată a anulat decizia Vioricăi Costiniu şi a emis mandatul internaţional de arestare, cerut de către procurorii anticorupţie, în cazul alesului local, care se tratează, chipurile, de cancer la prostată, în Statele Unite şi care urmează să fie extrădat.

Contestaţia D.N.A. pe care a respins-o Viorica Costiniu, pe 30 iulie 2014, viza o decizie din 25 iulie a.c., a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, care a stabilit că Nicuşor Daniel Constantinescu se poate trata, în continuare, în S.U.A., deşi depăşise, de mai mult timp, termenul limită acordat de o altă Instanţă, în această primăvară, pentru întoarcerea acstuia în ţară.

De menţionat este faptul că procedura penală prevede că prezenţa în sală a avocaţilor apărării şi a procurorului de şedinţă este… OBLIGATORIE, în astfel de situaţii!

Nu este pentru prima oară când Viorica Costiniu are probleme de acest fel!…
Ea a fost acuzată, în anul 2010, că judecătoarea este cea care a convins-o pe colega sa, Luciana Mera, că Sorin Ovidiu Vîntu nu e un pericol social, ajungându-se, astfel, în completul Curţii de Apel Bucureşti, la decizia favorabilă eliberării din arest preventiv a omului de afaceri şi “mogulului” de presă.

Judecarea unei căi de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare în absența procurorului de ședință și a avocatului apărării inculpatului este sancționată de către Codul de Procedură Penală, articolul 205, aliniatele 8 și 9.
Spre exemplu, potrivit aliniatului 9: “participarea procurorului este obligatorie”; iar potrivit aliniatului 8: “este obligatorie acordarea asistenței juridice pentru inculpat de către un avocat ales sau de un avocat din oficiu”.

Cu alte cuvinte, judecătoarea controversată Viorica Costiniu a încălcat procedura obligatorie!

Viorica Costiniu a judecat, așa cum, de altfel, singură consemnează în încheierea ședinței: “soluționarea contestației formulate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – împotriva încheierii din Camera de Consiliu, din 25.07 2014, a Tribunalului București – Secția I Penală”.

Cu alte cuvinte, a judecat o cale de atac, la care era obligatorie prezența părților, adică a procurorului de ședință și a avocaților inculpatului.

Pentru greșeala de a nu respecta procedurile obligatorii referitoare la măsurile preventive, un judecător riscă eliminarea din magistratură, spun specialiștii!

Astfel de greșeli comit, destul de rar oricum, doar… judecătorii începători, de la Judecătoriile orăşeneşti!
Însă Viorica Costiniu este judecător de Curte de Apel, Instanță superioară, care, potrivit noilor reglementări penale, emite decizii definitive și executorii!
La un astfel de nivel nu sunt permise greșeli atât de grave, spun specialiștii, consultați de către cotidianul “România liberă”.

De altfel, în astfel de situații, în mod normal ar trebui ca C.S.M. și Inspecția Judiciară să se… AUTOsesizeze!

Reamintim că președintele C.S.M. este judecătorul de Înaltă Curte, Adrian Bordea, iar șeful Inspecției Judiciare a C.S.M. este doamna Rica Vasiliu.

Potrivit Legii 317 / 2004, care reglementează, între altele, atribuțiile C.S.M., se precizează, la articolul 30, aliniat 3 că: “C.S.M. asigură respectarea Legii și a criteriilor de competență și etică profesională, în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor”. Inspecția Judiciară, care este independentă, ar trebui, potrivit Legii, să declanșeze verificări, pentru a stabili împrejurările și motivele pentru care doamna judecător Viorica Costiniu nu a respectat procedura penală, spun specialiștii.

 

Implicarea Vioricăi Costiniu în eliberarările controversate ale lui Sorin Ovidiu Vântu și Puiu Popoviciu

 

Prestigiul judecătoarei Viorica Costiniu, fost președinte al Asociației Magistraților din România (A.M.R.), a avut de suferit considerabil în momentul în care soțul acesteia, Florin Costiniu, judecător la… Curtea Supremă (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / I.C.C.J., a fost… arestat preventiv într-un dosar de corupție, în care a fost implicat alături de fostul senator P.S.D. Cătălin Voicu şi de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic.

Ulterior, Florin Costiniu a fost… condamnat DEFINITIV, la patru ani de închisoare, cu suspendare, în acest dosar!

După trimiterea în judecată, de către D.N.A., a soțului său, procurorii anticorupție au solicitat C.S.M. să analizeze activitatea Vioricăi Costiniu, considerând că aceasta ar putea fi subiectivă în soluționarea dosarelor întocmite de DNA.
Dar, în mod curios, illogic,…C.S.M. a respins cererea!?!

DNA nu era la prima sesizare de acest fel.
Procurorii anticorupție au reclamat-o pe Viorica Costiniu, la C.S.M., pentru „rea-voinţă”, întrucât a insistat, timp de şase luni, să primească dosarul „Poşta”, înainte ca ancheta să fie finalizată, sub pretextul că trebuie să soluţioneze plângerea făcută de către unul dintre învinuiţi, împotriva urmăririi penale, deşi, potrivit unei decizii de îndrumare a instanţei supreme, o astfel de plângere trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Dar asupra deciziilor luate de judecătoare, opinia publică a avut de mai multe ori (MARI şi ÎNDREPTĂŢITE) suspiciuni!

Astfel s-a întâmplat în cazul eliberării din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu sau al refuzului de a-i aresta pe omul de afaceri Puiu Popoviciu (ginerele satrapului comunist – ceauşist Ion Dincă – “TeLeagă”) și șefii serviciilor de informații D.G.I.P.I. și D.G.A., Ilie Șerban Cornel și Petru Pitcovici, reținuți, în 2009, de către D.N.A.

Această din urmă decizie de eliberare a fost cu atât mai uimitoare cu cât la dosarul D.N.A. erau și stenogramele unor interceptări, potrivit agenţiei de ştiri “Hotnews”.
Costiniu a apreciat că… “veridicitatea afirmațiilor este greu de asumat” din economia dosarului!

Ca preşedinte al A.M.R., magistrata le-a luat apărarea colegilor săi care l-au pus în libertate pe Serghei Gorbunov, autorul unui dublu asasinat la Braşov.

 

Dosarele lui Nicușor Daniel Constantinescu și plecarea sa în S.U.A.

 

Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Daniel Constantinescu, a primit o decizie de arestare preventivă la începutul lunii august, la solicitarea D.N.A., care a constatat că acesta nu s-a întors din S.U.A., unde susținea că ar face un tratament pentru cancer de prostată.

Mai mult, președintele suspendat al C.J. a fost filmat cum se plimbă prin New York și fumează la o terasă, deși în același timp trimisese în țară mai multe scrisori, în care arăta că este grav bolnav și nu poate veni în România.

El ceruse procurorilor să fie lăsat să plece peste ocean, tocmai pentru a fi supus unei intervenții chirurgicale complicate.

Presa a relatat, în urmă cu câteva zile, că politicianul a fost, din nou, fotografiat plimbându-se relaxat într-un “supermarket”.

Aducerea în țară a fost impusă de judecători, deoarece Nicușor Daniel Constantinescu este cercetat în patru (4) dosare penale.
În primul caz, alesul local este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal (C.M.Z.) Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.
Al patrulea dosar îl vizează pe președintele C.J. Constanța pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţiile din această primăvară, 15 cartuşe de 9 milimetri.

Nicușor Constantinescu nu doar că nu are de gând să revină în România, ci a transmis opiniei publice, prin intermediul C.J. Constanța (adică printr-o… instituţie publică, ai cărei angajaţi sunt plătiţi din banipublici, pentru a lucra pentru public, iar nu să fie curierul şi avocatul unei personae PRIVATE, care are probleme PERSONALE cu Justiţia!) că se consideră victima unui abuz și că a reclamat, prin noul său avocat, Cătălin Dancu (unul dintre “taţii hoţilor”, alături de celebrii avocaţi Cazacu, Mateuţ etc.), statul român,… Departamentului de Stat al S.U.A.!

Cităm din respectivul document: “Motivația «zdrobitoare» (pentru arestarea preventivă – n.r.) o reprezintă afirmația «verbală» a procurorului D.N.A. privind existența unui filmuleț de 10 secunde, «în mediul virtual».
Așa-zisa probă invocată verbal de către procurorii D.N.A. și nedepusă la dosarul judecării mandatului de arestare preventivă a fost anterior declarată inadmisibilă”, afirmă președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța.
Acesta insistă asupra faptului că este foarte bolnav, suferind de “cancer de prostată, complicații post-operatorii”.

(Sursa documentară: MEDIAFAX, “România liberă”; ziare.com)

Foto: VIORICA COSTINIU, supercontroversata judecătoare, de la Curtea de Apel Bucureşti (Sursă: ziare.com)
 

Instanţa supremă a decis să îi permită senatorului Mircea Banias, acuzat în dosarul importurilor ilegale din Portul Constanţa, să părăsească ţara pe parcursul a patru zile pentru a participa la Forumul Crans Montana, care va avea loc în Belgia.

„Încuviinţează inculpatului Banias Mircea Marius să părăsească teritoriul României în perioada 14 octombrie – 18 octombrie pentru a se deplasa în Belgia în vederea participării la Forumul Crans Montana desfăşurat în perioada 15 octombrie – 17 octombrie, în calitate de senator al României, preşedinte al Comisiei de Privatizare din Senatul României”, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

În cazul în care senatorul va încălca obligaţia de a reveni în ţară pâna în 18 octombrie, dar şi celelalte obligaţii stabilite de instanţa de judecată în 3 februarie, atunci când s-a decis ca senatorul să fie judecat sub control judiciar, această măsură poate fi înlocuită cu cea a arestului la domiciliu sau chiar cu arestul preventiv.

Permisiunea de a părăsi ţara poate fi contestată de procurorii anticorupţie.

Forumul Crans Montana este o organizaţie elveţiană internaţională creată în 1986 în staţiunea cu acelaşi nume din Alpii elveţieni. Din 1990, aceasta organizează o conferinţă anuală pentru promovarea cooperării internaţionale, creşterii economice globale, stabilităţii, echităţii şi securităţii.

În 2 aprilie 2012, senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, este judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.

Alături de aceştia au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai, fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu-Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu, comandant adjunct „Grup de nave” Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, potrivit procurorilor DNA.

Totodată, în dosar sunt judecaţi lucrători şi inspectori vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme, comisionari vamali.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o „reţea de taxare ilicită” a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

„În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal”, notau procurorii în documentul citat.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor. 

Sursa: Mediafax