Categorie: Economic

Organizația Patronală ”Operatorul Portuar” Constanța a luat act de Decizia nr. 574/16.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 889/08.12.2014 referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr.216/2008 care prevedea transmiterea cu titlu gratuit către Consiluil Local al Municipiului Constanța a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională APM S.A. Constanța (CN APM).

Efectul imediat al acestei decizii, de altfel și principalul efect al acesteia, a fost conturat în conținutul său, judecătorii Curții stabilind că la data publicării acesteia, “pachetul de 1.369.125 de acțiuni, reprezentând 20% din capitalul social al Companiei Naționale ‘Administrația porturilor Maritime’-S.A.Constanta, revine statului.”

În consecință, Operatorul Portuar Constanța solicită, într-un memoriu trimis Ministerului Transporturilor, sub autoritatea căruia funcționează CN APM, ca instituția să:
• ia act de efectele imediate și directe ale Deciziei Curții Constituționale mai sus amintite
• inițieze procedurile legale de punere a acesteia în aplicare, în acord cu prevederile constituționale și cu legislația relevantă în materie;
• dispună revocarea Consiliul de Administrație al APMC, conform prevederilor OUG nr.109/2011, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Ministerul Transporturilor urmează să convoace Adunarea Generală a Acționarilor, care prin hotărâre va lua act de decizia nr.574/2014 și de efectele obligatorii ale acesteia în privința transferului de acțiuni către stat, începând cu data de 08.12.2014. Hotărârea Adunării Generale a acționarilor va fi transmisă la Oficiul Registrului Comerțului pentru a fi operate modificările ce se impun în privința acționariatului.

Despre Organizația Patronală ”Operatorul Portuar” Constanța

Reunește 34 de companii care își desfășoară activitatea pe domeniul portuar.
În cadrul companiilor membre ale Organizației Patronale își desfășoară activitatea peste 6.000 salariați, ceea ce reprezintă mai bine de 60% din numărul total de persoane angajate pe domeniul portuar.
Companiile membre ale Organizației Patronale, prin activitatea desfășurată, contribuie cu peste 85% la veniturile Administrației Portului Constanța (CN APM).
Contribuția Organizației Patronale la bugetul local prin activitatea desfășurată este de cca 2 milioane de euro între 2011-2013, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din respectivul buget.
Contribuția Organizației Patronale la bugetul de stat este de 45 milioane de euro/3 ani (2011-2013).
 

Astăzi, 11 noiembrie 2014, s-a dat startul testelor de rezistenţă la noul Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră, investiţie finanţată prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi (POS-T 2007 – 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului.

Testele de rezistenţă reprezintă operaţiunile de încercare a suprastructurii podului, cu acţiuni de probă statice şi dinamice. Scopul acestor încercări este acela de a obţine informaţii asupra comportării suprastructurii podului la acţiunile avute în vedere la proiectarea podului, pentru aprecierea stării de viabilitate, care se analizează sub următoarele aspecte: rezistenţa şi stabilitatea structurii, comportarea elastică, echilibrarea eforturilor în perechile de hobane ş.a.m.d..

Încercarea podului se efectuează pe baza unui proiect care a fost elaborat de o firmă de specialitate la comanda antreprenorului, care prevede ca pe pod să circule, cu o viteză maximă de 5 Km/h, convoaie de autovehicule similare cu cele luate în calcul la proiectarea podului.

Convoaiele de autovehicule vor intra pe structura podului, vor opri în poziţiile prevăzute în schemele de încărcare, după care vor continua să se deplaseze tot cu viteza maximă de 5 Km/h pentru a ieşi de pe structura podului. Încercarea cu privire la încărcarea structurii podului, se va face progresiv, până la eficienţa maximă propusă.

După fiecare etapă de încercare a podului, rezultatele măsurătorilor vor fi analizate şi interpretate de echipa de specialişti desemnată, aceştia vor prezenta concluziile şi vor propune măsurile corective.

Intrarea în exploatare a podului, respectiv punerea acestuia în circulaţie va fi permisă numai după efectuarea acestor etape de încercări după obţinerea avizului proiectantului şi al comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor.

Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră are o structură de tip hobanat şi este cel mai mare pod de acest gen din România. Are o lungime totală de 360 metri, o deschidere centrală de 200 metri, iar lăţimea podului este de 17,4 metri, permiţănd circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre – Marea Neagră este de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care susţin tablierul podului prin fascicule de hobane au o înălţime de 66 metri deasupra nivelului mării.

Valoarea totală a contractului de finanţare al întregului proiect “Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în Portul Constanţa” este de 191.797.112 lei.

Din acest proiect face parte şi obiectivul “Bretea rutieră de conectare cu DN39”, care are ca obiectiv decongestionarea traficului pe DN39, prin construirea unui drum cu două benzi, în continuarea podului rutier de la km 0+540 peste Canalul Dunăre – Marea Neagră şi joncţiunea cu DN39 în apropierea intrării în localitatea Eforie Nord.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi (POS-T 2007 – 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului.

Portul Constanţa, cu o istorie care datează din secolul VI înaintea erei noastre, devine cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Cantitatea de cereale care a trecut prin Portul Constanţa până la sfârşitul lunii august a fost cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi, până la sfârşitul acestui an, va depăşi nivelul anului trecut, a declarat purtătorul de cuvânt al portului, Monica Velicu.

Cargill, cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi compania Transport Trade Services au finalizat în luna august o investiţie de 15 milioane de euro în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa, care a dublat capacitatea acestuia de la 50.000 de tone la 110.000 tone.
În 2013, transportatorii au trimis un număr record de 533 de vase în Portul Constanţa, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, potrivit datelor portului.

Creşterea producţiei de cereale din România, Bulgaria şi Ungaria şi construcţia unor noi silozuri şi terminale pentru manipularea livrărilor către Egipt au propulsat Portul Constanţa înaintea portului Rouen din Franţa, ca principal centru nodal al cerealelor în Europa.
„Producţia de cereale a crescut treptat în România, Bulgaria, Ungaria şi Serbia. Principalul beneficiar a fost portul Constanţa. Este singurul port cu o capacitate suficientă pentru a servi regiunea”, a declarat săptămâna trecută James Hyslop, director pentru România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
România, care a devenit principalul furnizor pentru agenţia de stat pentru cereale din Egipt, după ce a câştigat contracte în faţa Rusiei şi Franţei, a atras companii agricole ca ASI Europe din Germania şi Archer-Daniels-Midland (ADM) şi CHS din Statele Unite.
În primele opt luni ale acestui an, prin Portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale, cu 30% mai mult faţă de intervalul similar din anul trecut, iar volumul din acest an va depăşi recordul de 15,3 milioane de tone consemnat în 2013, a spus Velicu.
Contractele futures pentru grâu tranzacţionate la Paris au scăzut cu 21% în acest an, din cauza ofertei mari.
Exporturile de cereale care au avut loc anul trecut prin Portul Constanţa au fost de 8,7 milioane de tone, pestenivelul de 5,389 milioane tone din 2012.
Portul Rouen din Franţa a exportat 7,35 milioane de tone de cereale în 2013, comparativ cu 5,45 milioane de tone în 2012.
Producţia de grâu moale a României, Bulgariei şi Ungariei a urcat la un nivel total de 17,7 milioane de tone, de la 7,4 milioane de tone în urmă cu 10 ani, când regiunea a fost afectată de secetă, potrivit datelor Eurostat.
Producţia de porumb a crescut în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de tone, de la 15,3 milioane tone.
„Exporturile de cereale ale României vor continua să crească. Este o regiune cu multe bogăţii naturale”, a declarat Peter Beerents, director general al Cibus Farmland Club, companie olandeză de consultanţă în domeniul agricol.
Majoritatea cerealelor livrate din Portul Constanţa sunt destinate ţărilor din Orientul Mijlociu, iar traderii beneficiază de numărul mare de nave care caută contracte de transport.
Costul transportării unei cantităţi de circa 50.000 de tone de cereale din Constanţa în Egipt a fost în medie de 12,63 de dolari pe tonă în acest an, în scădere de la 13,01 dolari în 2013.
Între mărfurile neambalate care sunt transportate prin portul Constanţa se află cerealele, fierul vechi şi cărbunele.
De la 1 iulie, autorităţile din Egipt au convenit achiziţia a 600.000 de tone de grâu din Romania, peste cantitatea de peste 525.000 de tone din Rusia şi cea de 480.000 de tone din Franţa, conform datelor Bloomberg.
Constanţa este avantajată pentru livrările de cereale spre Egipt, cea mai mare piaţă de profil din lume. Portul egiptean de cereale El Dekheila este la o distanţă de 1.118 mile marine, la care se poate ajunge din Constanţa în 3,5 zile, la o viteză de 14 noduri, potrivit ports.com.
Faţă de Odesa, distanţa este de 1.393 de mile, iar faţă de Novorossiisk de 1.576 mde mile, iar durata transportului până la portul egiptean este de 4,1, respectiv 4,7 zile.
În ultimele patru luni, cei mai mari patru transportatori de mărfuri neambalate din portul Constanţa au fost companiile Polska Zegluga Morska, National Navigation, Lebanese Shipping Union şi Samos Steamship, care au preluat din port 18 încărcături.
Potenţialul Portului Constanţa este în continuare limitat de navigabilitatea redusă a Dunării, au arătat Beerents, de la Cibus Farmland Club, şi Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Bucureşti.
„În anumite perioade ale anului, nivelul Dunării este atât de scăzut încât navigaţia este limitată pentru navelepeste un anumit tonaj. Sunt disponibile fonduri europene mari, dar nu sunt cheltuite pentru creşterea adâncimii fluviului”, a spus Beerents.
Dinu a spus că cea mai mare parte a cerealelor din România sunt transportate la Constanţa cu trenul sau camioanele, iar îmbunătăţirea navigabilităţii Dunării şi dezvoltarea porturilor fluviale ar permite creşterea exporturilor.
În 2012, Contanţa era al nouălea mare port pentru mărfuri neambalate din UE, în urma porturilor Tranto (Italia) şi Antwerp (Belgia), potrivit datelor Eurostat. Rotterdam se afla pe prima poziţie.
Creşterea exporturilor de cereale ale României şi îmbunătăţirea logisticii au coincis cu investiţii ale Cargill, ADM şi CHS, care deţin participaţii la terminalele de cereale din portul Constanţa.
ADM este cel mai mare procesator de porumb din lume, iar CHS cea mai mare asociaţie din industria cerealelor în SUA.

 Sursa: Mediafax

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) organizează un nou “infotrip”, în zilele de 15 şi 16 septembrie 2014, în Mamaia şi Mamaia Nord – Năvodari, ocazie cu care vor fi prezentate rezultatele sezonului turistic estival care se încheie, pe Litoralul Românesc al Mării Negre, ca şi perspectivele pentru anul următor, 2015.

Marţi – 16 septembrie, la ora 10.00, este programată o conferinţă de presă, susţinută de către: Lucia Nora Morariu – preşedinte ANAT, Alin Burcea – prim-vicepreşedinte ANAT, Corina Martin – vicepreşedinte ANAT, preşedinte FAPT (Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică) şi ALDD (Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului “Litoral – Delta Dunării”), Mohammad Murad – preşedinte FPTR (Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc), Dragoş Răducan – vicepreşedinte FPTR, Nicolae Bucovală – preşedinte Asociaţia Patronală Mamaia  (APM) şi alţii.
 

Instituția Prefectului – Județul Constanța a primit, astăzi, de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța, prin adresa nr. 8126 / 08.09.2014, confirmarea de suspiciune a unor focare ale bolii „BLUETONGUE” („boala limbii albastre”), în localităţile Lipniţa şi Băneasa. În aceste condiții, astăzi, 08.09.2014, la Instituția Prefectulul – Judeţul Constanţa, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) a dispus următoarele măsuri, suplimentare față de cele instituite de către reprezentanții DSVSA:

– Adrese către primăriile Lipnița și Băneasa pentru activarea Unităților Locale de Sprijin conduse de primari, care vor dispune afişarea imediată la nivelul tuturor satelor componente ale localităţii, a Dispoziţiei de informare a cetăţenilor privind existenţa unui focar de boală BLUETONGUE;

– În vederea gestionării situaţiei epidemiologice la nivel local, va fi convocată astăzi, 08.09.2014, Unitatea Locală de Sprijin şi cu suportul tehnic asigurat de medicului veterinar oficial, în vederea dispunerii de măsuri pentru instalarea unor panouri avertizoare în jurul fermelor/curţilor unde boala a fost confirmată şi pe căile de acces din zona de protecţie şi de supraveghere către focarele de boală, precum şi pe drumurile care delimitează graniţele zonelor de protecţie şi de supraveghere (delimitatea acestor zone va fi transmisă de medicul veterinar oficial);

– Solicitarea de sprijin cu forţe/logistica necesară a gospodăriilor / fermelor / amplasamentelor unde este confirmată boala pentru efectuarea dezinfecţiei/dezinsecţiei în special în zona de depozitare a gunoiului de grajd;

– Informarea proprietarilor de animale prin medicul veterinar oficial asupra despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale taiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor;

– Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea transportului la unitatea specializată autorizată sanitar – veterinar, cu care primăriile au semnate contracte, pentru neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile populaţiei.

În vederea gestionării situaţiei generate de măsurile care trebuie aplicate la nivel local pentru stingerea focarelor de boală, primarii celor două localități menționate, pot solicita sprijinul necesar privind asigurarea la nivelul localităţii a unor reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, în calitate de instituţii membre ale Centrului Local de Combatere a Bolilor la animale, constituit prin Ordinul Prefectului nr. 444 / 2014.

Menționăm faptul că boala BLUETONGUE nu afectează omul.
De asemenea, laptele produs sau carnea acestor animale nu prezintă pericol pentru consumul uman.

Foto: craiovaforum.ro
 

Colaborarea dintre SC RAJA SA Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit în timp un parteneriat de încredere, în care cele două părți și-au garantat reciproc succesul în implementarea şi finalizarea unor programe ambiţioase şi unice la nivel naţional.

Prima colaborare între S.C. RAJA SA Constanţa şi BERD a început în anul 1997, odată cu semnarea Acordului de Împrumut pentru finanţarea „Programului de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale, etapa a II-a”, a cărui valoare totală a fost de 46.995.000 USD, din care contribuţia BERD a fost de peste 17 milioane USD.
Deasemenea, BERD s-a implicat şi în cofinanţarea Măsurii ISPA Constanţa, în contextul noii facilităţi de creditare municipală pentru mediu (MELF). Valoarea iniţială a Măsuri ISPA Constanţa a fost de 96.556.653 Euro, din care împrumutul acordat S.C. RAJA SA Constanţa de BERD se ridică la 20 milioane de Euro.
În noiembrie 2010, a avut loc semnarea Contractului de Imprumut între SC RAJA SA Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru susţinerea finanţării Proiectului „Reabilitarea şi Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa – Ialomiţa” din cadrul POS Mediu. Operatorul S.C. RAJA S.A. derulează în prezent 4 proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013 totalizând peste 328 milioane euro cu TVA. Dintre acestea, două proiecte, “Canalizare menajeră, comuna Valu lui Traian, etapa III, Constanţa” și “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată pentru regiunea Constanţa-Ilfov”, sunt recent demarate şi au ambiţioasa ţintă de a fi finalizate până la sfârşitul anului 2015.
În acest context, și pentru a putea implementa cu succes și aceste noi proiecte, vineri se va semna Contractul de Modificare şi Reconfirmare a Contractului de Împrumut încheiat în noiembrie 2010, de extindere a împrumutului acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Deşi reprezentanţii BERD manifestă o reţinere extremă în ceea ce priveşte finanţarea unor societăţi comerciale, totuşi cei de la Banca Europeană au apreciat activitatea SC RAJA SA Constanţa din ultimii ani şi au clasificat societatea noastră în rândul celor mai stabile şi credibile companii de la nivel european. În acest context, şi condiţiile de acordare a creditului sunt cele mai ajantajoase de pe piaţa financiar-bancară.

Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România, documentul care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în viitoarea perioadă de programare.

„România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 aprobat, fiind cel de al 11-lea stat care a obţinut aprobarea Comisiei Europene pe acest document. Acest fapt demonstrează că documentul României a răspuns exigentelor Comisiei şi, totodată, devine clar că toate atacurile furibunde şi dezinformările că România nu va avea acest Acord aprobat, venite din partea celor care au distrus sistemul de implementare în perioada 2009 – 2011, nu au fost altceva decât manipulări în prag de campanie electorală. Un alt detaliu important: Comisia a aprobat documentul României în aproximativ patru luni de la trimiterea oficială a acestuia, în timp ce Polonia, ţara de referinţă pentru cei care critică actuala guvernare pe tema fondurilor europene, a obţinut aprobarea Acordului într-un termen de aproape cinci luni. Vă reamintesc, ţara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci și până recent Ministerul Fondurilor Europene a avut în continuu negocieri cu reprezentanții Comisiei pentru a obține o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români și pentru România! Ministerul Fondurilor Europene a avut o misiune extrem de dificilă în coordonarea procesului de programare, iar acum înregistrează succesul meritat, poziţionând România în rândul liderilor Europei. Le mulţumesc atât celor care ne-au sprijinit, cât şi celor care ne-au criticat. Mă adresez cu acest prilej şi celor care nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă complexitatea şi regulile procesului de programare: vom continua să susţinem dialogul transparent cu toţi actorii interesaţi deoarece rolul Ministerului Fondurilor Europene nu este doar cel de a programa şi coordona utilizarea fondurilor UE, ci şi de a explica celor care nu sunt de specialitate detaliile acestui proces. Sunt convins că România ar fi avut Acordul de Parteneriat aprobat şi mai repede dacă, pe plan intern nu ar fi fost o adevărată luptă pe marginea acestui document, dacă membrii PDL, PNL şi alte voci din piaţă nu ar fi inventat motive pentru a critica acest document. Trebuie să primeze interesul naţional, nu motivaţiile politice meschine. Pentru binele românilor şi al economiei acestei ţări trebuie să ne unim forţele pentru a atrage cât mai repede fondurile europene care ne-au fost alocate pentru perioada 2014 – 2020”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

În perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

La nivelul programelor operaţionale, alocările financiare sunt următoarele:

Programul Operaţional Infrastructură Mare – 9,41 mld. euro
Programul Operaţional Regional – 6,7 mld. euro
Programul Operaţional Capital Uman – 4,22 mld. euro
Programul Operaţional Competitivitate –  1,33 mld. euro
Programul Operaţional Capacitate Administrativă  – 0,55 mld. euro
Programul Operaţional Asistență Tehnică – 0,21 mld. euro
Plăţi directe în agricultură – 10 mld. euro
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală –  8 mld. euro
Programul Operaţional Pescuit – 0,17 mld. euro
Facilitatea “Connecting Europe” – 1,23 mld. euro
programele de cooperare teritorială – 0,45 mld. euro
 

Lidl continuă investiţiile în România prin inaugurarea pe data de 7 august a unui magazin nou construit, reţeaua sa din România însumând în prezent 177 de magazine.

Noua unitate se deschide în Eforie Nord, în intersecţia E87 cu strada Traian nr. 1B şi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1200 m². Totodată, cu ocazia deschiderii acestui magazin au fost create 33 de noi locuri de muncă la nivel local. 

Chiriile medii lunare au crescut în municipiul Constanța, la toate categoriile de apartamente. Astfel, preţul mediu cerut a ajuns la 174 de euro pe lună (faţă de 171 de euro pe lună) pentru o garsonieră, la 263 de euro pe lună (de la 250 de euro pe lună) pentru o locuinţă cu două camere şi la 348 de euro pe lună (faţă de 310 euro pe lună) pentru o unitate locativă cu trei camere. Analiza ia în calcul preţurile medii cerute la nivel de cartier sau de oraş pentru apartamente cu una, două şi trei camere (construite până în anul 2000) şi compară luna decembrie 2013 cu luna iunie 2014, potrivit unui comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.