Pell Amar redivivus?
Nămolul sapropelic din zona Buzăului are capacități terapeutice deosebite
GEORGE PETRIC, directorul firmei care comercializează aceste produse
O adevărată sursă de sănătate se ascunde în mâlul lacului buzoian Balta Albă. Aici se găsește un nămol bogat în substanțe organice (sapropelic) cu efecte terapeutice. Descoperirea dr. Ștefan Ionescu-Călinești, inventatorul terapiilor Pell Amar, revine în actualitatea medicală.
După o lungă absență, binecunoscutul Pell Amar revine timid, dar sigur, în atenția publicului. Produsele care îi poartă numele nu au trecut neobservate în cadrul târgului de produse cosmetice desfășurat la Romexpo.
În anii ’80, medicul român Ștefan Ionescu-Călinești a descoperit calitățile terapeutice ale nămolurilor sapropelice aflate în lacul Balta Albă din județul Buzău, pe care le-a folosit în prepararea produselor Pell Amar sub formă de creme, unguente, pastile și injecții.
Invenția dr. Ștefan Ionescu Călinești a produs în România comunistă un adevărat boom al turismului medical. Astfel, înainte de Revoluție, tratamentele medicale și cosmetice Pell Amar atrăgeau în stațiunile noastre balneare mii de turiști străini veniți din toate colțurile lumii.
Doctorul Ionescu-Călinești, medic de dispensar în Amara, apoi balneofizioterapeut și director al stațiunii, și-a exprimat deschiderea spre adevărata cunoaștere, fiind un adept al medicinii integrative. Aceasta abordează fiecare pacient sub aspectul întregului dihotomic trup-suflet.
Încă din timpul faraonilor, nămolul, rezultat al proceselor de degradare a materiei vegetale, a fost folosit ca o sursă naturală de sănătate și frumusețe. Nămolul din lacurile sărate din Câmpia Bărăganului a constituit de secole o terapie naturală, materia organică a peloizilor sapropelici având calități vindecătoare și regeneratoare binecunoscute de localnici. Primele relatări istoriografice consemnează existența unui complex balnear pe malul lacului Balta Albă la jumătatea secolului al XIX-lea.
Viziunea respectivă a marcat terapiile Pell Amar, în sensul că ele nu acționează superficial, doar la nivelul pielii, ci profund, asupra întregului organism. „Extractul natural de nămol sapropelic este un complex mineral, organic și enzimatic, cu proprietăți biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgetice, sedative și vasodilatatoare demonstrate atât experimental, cât și în cercetările clinice. Prin cei 12 aminoacizi pe care îi conține, contribuie la reconstituirea învelișului acid al epidermului, având rol hidratant și protector”, a subliniat George Petric, directorul firmei care comercializează aceste produse. Produsul se recomandă în tratamentul bolilor reumatice, în afecțiunile dermatologice, în combaterea obezității și a efectelor datorate îmbătrânirii.
O șansă pentru turismul medical
Având în vedere că originea nămolului folosit ca materie primă în toată gama produselor Pell Amar se află în zona comună a vestiților vulcani noroioși ai Buzăului, o cercetare mai laborioasă a compoziției diverselor nămoluri din regiunea respectivă ar putea constitui o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea turismului medical din România.
Indiferența față de acest subiect ar conduce la repetarea erorii din anii dictaturii ceaușiste, când dr. Ionescu-Călinești și-a găsit manifestarea interesului pentru produsele Pell Amar tocmai în Piriapolis, o stațiune de pe riviera uruguayană, unde s-a bucurat de un succes deosebit. De altfel, în România sunt multe zone cu nămol sapropelic, ce așteaptă oportunități în cercetarea și valorificarea acestui potențial deosebit de valoros, atât din punct de vedere medical, cât și economic. În prezent, gama produselor Pell Amar se dezvoltă în trei direcții: estetică facială, adjuvant în tratamentele reparatorii și în terapiile diverselor afecțiuni reumatice.
Lacul Balta Albă în care se găsesc nămolurile sapropelice se află situat în pitorescul sat buzoian Băile. Datorită zestrei naturale pe care o poartă în pântecele său, locul a fost amintit în mai multe opere, printre care cele ale lui Tudor Vianu.
Acesta a scris despre suferințele lui Alexandru Odobescu: acesta, la 14 ani, era dus zilnic de către mama lui să se îmbăieze în respectivul lac pentru a-și vindeca suferințele cauzate de reumatism.
De asemenea, lacul a fost imortalizat și de pictorul Theodor Aman în tabloul cu numele „La scăldătoare”.
Ioana GEORGESCU