Este din ce in ce mai frecvent sa auzim expresii precum „Sunt stresat” in mediul nostru . Stresul este atat de prezent in societatea noastra incat uneori folosim diferite tipuri de comentarii pentru a descrie o anumita activare a sistemului nostru emotional atunci cand suntem foarte ocupati. Cu toate acestea, este convenabil sa intelegem la ce ne referim atunci cand vorbim despre aceasta problema, deoarece este mai complexa decat am putea crede initial.
In general, raspunsul la stres consta intr-o reactie imediata si intensa, care presupune mobilizarea generala a resurselor organismului si care apare in situatii care impun persoanei pretentii semnificative atunci cand se confrunta cu o sarcina sau provocare, un risc (real sau imaginar) sau chiar si posibilitatea unei pierderi materiale sau personale. Raspunsul la stres include un set de raspunsuri la nivel fiziologic (ceea ce simt), cognitiv (ceea ce gandesc) si motor (ceea ce fac).
Stresul adaptativ si stresul dezadaptativ
Raspunsul la stres in sine nu trebuie sa fie rau. De fapt, in multe cazuri vorbim despre o reactie adaptativa care a permis speciei sa supravietuiasca si sa nu dispara.
In acelasi mod in care sentimentul de anxietate in anumite situatii este vital pentru a face fata unei amenintari, stresul poate fi un instrument pentru a depasi cerintele zilnice.
Totusi, atunci cand aceasta reactie apare foarte frecvent intr-un context in care nu exista un pericol real, ea poate provoca o risipa de resurse si poate duce la aparitia unor probleme de diferite feluri. In acest caz, stresul nu este util si, prin urmare, am vorbi de un raspuns dezadaptativ .
Cum sa actionezi impotriva stresului?
Odata ce ajungem la concluzia ca raspunsurile fiziologice, cognitive si motorii sunt intense, de lunga durata, inconfortabile si interfereaza cu viata noastra de zi cu zi, putem actiona la mai multe niveluri:
1. Tehnici de schimbare a situatiilor stresante
Acestea au ca scop modificarea mediului in care se afla persoana . Obiectivul ar fi schimbarea conditiilor de mediu pentru a reduce stresul, precum mentinerea unei temperaturi adecvate in spatii inchise, controlul zgomotului sau evitarea consumului de substante care activeaza Sistemul Nervos Central (cofeina, nicotina etc.). In acelasi mod, am incerca sa generam stimuli care favorizeaza raspunsuri incompatibile cu stresul, de exemplu, muzica, lumina, luarea de pauze sau chiar strategii precum relaxarea.
2. Strategii de planificare a timpului
Uneori, stresul apare ca urmare a lipsei de planificare . Dupa cum subliniaza Labrador (2000), gestionarea timpului inseamna a decide caruia sa ii aloci timpul disponibil. Aceasta decizie trebuie sa se bazeze pe importanta sau valoarea acordata fiecarei sarcini sau activitati. Trebuie stabilita o ordine de prioritate sau o ierarhie a sarcinilor, in functie de importanta fiecareia. In functie de prioritatea acordata sarcinilor, trebuie stabilita planificarea activitatilor.
Concret si mai ales planificarea timpului fiecarei zile. In primul rand trebuie sa va ocupati de sarcini urgente si importante. In continuare, sarcinile importante si neurgente, apoi cele care, desi urgente, nu sunt importante. In sfarsit, cele neurgente si neimportante.
3. Tehnici cognitive
Psihologia are strategii de schimbare a gandurilor care sunt foarte utile pentru a face fata stresului. In acest sens, este important sa se lucreze la urmatoarele aspecte:
- Analizati gandurile perfectioniste si auto-pretentionate . Amintiti-va ca suntem imperfecti si avem limitari. Nu putem face tot ce ne dorim, ci mai degraba ceea ce putem.
- Vezi utilitatea anumitor ganduri : imi este util sa fiu ingrijorat in permanenta de ceea ce trebuie facut? Ma ajuta sa fiu ingrijorat sa fiu mai eficient? Ma ajuta sa fiu fericit?…
- Analizati ce trebuie : de ce ar trebui sa fac asta? Ce se intampla daca nu o fac acum?: schimbati „ar trebui…” cu „as dori sa…” sau „as prefera…” (produce mai putina vinovatie).
- Marire . Este de dorit sa se previna pericolele pe cat posibil, dar fara a creste excesiv iminenta aparitiei lor. Ar fi asemanator cu a vedea un tigru feroce sa apara in casa noastra, unde ceea ce este acolo este un pisoi inofensiv.
- Diferentierea posibilitatii de probabilitate . Invata sa calculezi probabilitatea (de la 0 la 100 de exemplu) ca cel mai rau sa se intample daca nu atingem obiectivele stabilite. Uneori confundam ceva posibil cu foarte probabil cand nu trebuie sa fie asa.
- Cunoasteti/invatati sa spuneti „nu” acelor activitati sau sarcini care nu sunt prioritare pentru sine.
4. Tehnici comportamentale
Este de o importanta vitala sa devii concentrarea atentiei catre sarcini placute care distrage atentia persoanei ca strategie de control al stresului. Sarcini recompensate care „deconecteaza” persoana. Pentru acest obiectiv, se poate realiza o planificare saptamanala a sarcinilor recompensatoare .
5. Tehnici de relaxare
Tehnicile de relaxare sunt strategiile prin excelenta pentru a face fata stresului. Respiratia diafragmatica este una dintre tehnicile clasice de dezactivare care de obicei functioneaza cel mai bine.
In prezent, abordarea stresului din „Mindfulness” reprezinta o metoda buna de alegere impotriva stresului, deoarece combina strategii de dezactivare precum meditatia si controlul gandirii simultan .Pe scurt, psihologia are instrumente puternice care s-au dovedit a fi eficiente in gestionarea stresului.
