Gaură de peste patru milioane euro în afacerea POSTelecom
Compania Națională Poșta Română a rămas singurul păgubit
Gândit a fi înființat pe structura Poștei Române, operatorul național de telefonie mobilă POSTelecom nu mai are nici o șansă de a funcționa vreodată. După ce a înghițit în mod direct peste patru milioane euro și a hrănit timp de șapte ani consiliile de administrație și directorii numiți în funcție de factorul politic, proiectul POSTelecom este acum în faliment.
DETURNARE. Din furnizor de telecomunicații mobile, POSTelecom a fost transformat în vânzător de cartele
Șansele ca Poșta Română să mai lanseze pe piața românească un nou operator de telefonie sunt nule. Proiectul companiei POSTelecom, care în timp și-a schimbat denumirea în First Project SA, a eșuat lamentabil după ce trei administrații perindate la șefia Poștei au tot încercat să-l resusciteze.
Așa cum ne-am obișnuit, din jonglarea ideii de creare a companiei de telefonie mobilă de pierdut a pierdut doar statul. Declarată inițial, prin decizia instanțelor comerciale, în incapacitate de plată, afacerea telefoniei mobile pe care Poșta dorea să o dezvolte a ajuns în faliment.
Iar în fața falimentului doar instituția Poștei Române, care a investit echivalentul a patru milioane euro, a mai rămas să suporte pierderile generate de erorile de management ale șefilor.
Celelalte două firme care mai figurează ca partenere alături de Poștă în cadrul SC First Project SA, Postcom SA și Pronova SRL, sunt și ele ori în procedura insolvenței, ori în faliment. Prima firmă traversează din 2007 procesul de reorganizare judiciară, iar a doua, Pronova SRL, a fost declarată falimentară în urmă cu două luni.
În această situație, Poșta Română, cu cele 80 de procente din participație, a rămas singurul asociat „în viață” și, ca atare, și singura ce suportă financiar costurile falimentului.
Situația aceasta putea fi evitată încă din 2005, când BCR, din calitatea de partener pe care o avea atunci, a cerut dizolvarea onorabilă a întregii construcții. Ambiția șefilor Poștei Române de a crea neapărat un mamut de stat în domeniul telecomunicațiilor mobile a ținut însă proiectul falimentar pe linia de plutire.
Povești de succes din scaunul de director
Poveștile cu investitori strategici gata să arunce pe piața românească aproape 100 milioane euro pentru a finanța construcția companiei de telefonie mobilă POSTelecom au încălzit imaginația șefilor de la Poșta Română până la finele anului 2007.
„Poșta Română nu mai deține, teoretic, nimic din Postelecom, pentru că acest contract, care are niște cauze suspensive, este în vigoare, existând banii depuși într-un cont în favoarea Poștei.” Mihai Toader, fost director al Poștei Române
Așa cum anunța Mihai Toader, pe atunci șeful Companiei Naționale Poșta Română, pachetul majoritar de acțiuni la POSTelecom fusese deja achiziționat în 2007 de către Tactical Network, un fond de investiții aparținând companiei de telecomunicații cehești ZTE. Sigur pe el, Toader înconjura de mister tranzacția prin care Poșta scăpa de participația la POSTelecom, garantând, fără dubii, că banii din contractul de vânzare-cumpărare se aflau deja în conturile părții române.
Mai mult, Toader se lăuda cu faptul că, deși reușise să scape Poșta Română de acțiunile la POSTelecom, compania de stat urma totuși să rămână în afacerea de telefonie printr-o altă firmă, POSTELECOM Network, construcție nou-înființată în parteneriat cu cehii de la Tactical Network-ZTE.
„În integralitatea lor, aceste procente (80%, exact cât deținea Poșta Română – n.r.) au făcut obiectul acestui contract la o sumă confidențială, dar interesantă, care dă șansa companiei să-și acopere integral sumele investite în acea companie și posibilitatea creării unui al doilea operator, Postelecom Network… În prezent, Poșta Română nu mai deține, teoretic, nimic din Postelecom, pentru că acest contract, care are niște cauze suspensive, este în vigoare, existând banii depuși într-un cont în favoarea Poștei, iar Poșta Română deține în același timp 49% din proaspăt înființata companie Postelecom Network, iar restul de 51% sunt deținute de Tactical Network”, declara șeful Poștei Române.
În realitate, niciodată acțiunile POSTelecom-First Project nu au făcut subiectul vreunei tranzacții operate legal și oficial cu vreo instituție de investiții.
Speriați de ideile „inovatoare”, partenerii locali s-au retras de mult
Lansată în ultimul an de guvernare a cabinetului Năstase, ideea de a arunca pe piața telefoniei mobile o nouă companie controlată indirect de statul român, prin intermediul Poștei Române, a fost primită cu interes de câțiva investitori.
Banca Comercială Română (BCR), Societatea de Investiții Financiare Oltenia (SIF Oltenia), Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana (SIF Banat-Crișana) și SC Grupul Industrial Român (GIR SA) s-au asociat cu Poșta Română în cadrul SC POSTelecom SA, societatea ce urma să fie titulara proiectului de telefonie mobilă.
După un an, timp în care probabil se săturaseră de poveștile șefilor de la Poștă, partenerii de investiții au decis să se retragă din asocierea POSTelecom.
Momentul hotărâtor l-a reprezentat decizia Poștei Române de a „deturna” afacerea proiectată inițial în domeniul telefoniei mobile către o banală practică comercială de vânzare a cartelelor telefonice ale altor companii. Ca atare, deși erau gata să aducă zecile de milioane de euro, BCR, GIR SA și cele două SIF-uri au ieșit din ecuația POSTelecom.
Înainte de a renunța la calitatea de parteneri, asociații amintiți mai sus eu cerut conducerii Poștei Române un lucru decent: dizolvarea POSTelecom ca urmare a schimbării obiectului de activitate.
Deși acest lucru ar fi pus capăt „suferinței” proiectului deja ciuntit și ar fi dat posibilitatea Poștei Române să-și recupereze imediat cele patru milioane euro deja investite, nu s-a acceptat acest lucru.
Opinii
Gabriel Sandu
Fost ministru al Telecomunicațiilor până în urmă cu două luni, Gabriel Sandu a evitat să comenteze situația falimentară a proiectului POSTelecom-First Project.
„Nu au mai avut licență de telefonie și nu au mai avut ce face”, a descris fostul ministru Sandu situația POSTelecom.
Pe de altă parte, surse sindicale susțin că afacerea a fost de la început învăluită de multe necunoscute, lăsându-se loc pentru încheierea unor contracte dezavantajoase pentru Poșta Română.
Deși conducerea Companiei Poșta Română a fost rugată să ofere răspunsuri privind sumele totale investite de-a lungul timpului în proiectul telefoniei mobile, răspunsul primit a evitat să clarifice acest lucru.
„Aprobarea modificării obiectului de activitate al SC POSTelecom (…) reprezintă, în esență, schimbarea obiectului principal de activitate, societatea devenind din potențial operator național de comunicații un comerciant de cartele telefonice preplătite”, au subliniat reprezentanții BCR înainte de a părăsi POSTelecom.
Mihai CIORCAN