Judecătoarea Alina Nadia Guluţanu, magistratul de la Judecătoria Sectorului 2 – Bucureşti a luat în discuţie, astăzi, marţi – 9 septembrie 2014, la primul termen al procesului, dosarul privind moartea copilului Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, care a fost omorât de către câinii fără stăpân, în vecinătatea Parcului Tei (pe un teren privat, aparţinând firmei “Tei Rezidential”) din Capitală, pe 2 septembrie 2013.
Şedinţele de judecată vor fi secrete, următorul termen fiind stabilit pentru 7 octombrie 2014
Instanţa a stabilit ca procesul să se judece în şedinta secretă, din oficiu , fiind vorba despre o cauză în care sunt implicaţi minori, dar şi la cererea părinţilor lui Ionuţ, următorul termen fiind stabilit pentru 7 octombrie.
În acest dosar sunt judecaţi, pentru ucidere din culpă, Administratia Domeniului Public (ADP) Sector 2 – Bucureşti, SC “Tei Rezidential” SRL şi Constantin Cioraşcu, administratorul firmei.
Aşa cum arătam, judecătoarea Alina Nadia Guluţanu a ridicat, din oficiu, excepţia privind dezbaterea în şedinţă secretă a acestui caz, întrucat în cauza sunt implicaţi minori.
Atât acuzarea, cât şi apărarea au fost de acord cu excepţia ridicat de de către Instanţă, aceasta fiind, ca urmare, admisă imediat, astfel că tot procesul va fi judecat fără public, în raport de prevederile noilor Coduri.
Totodată, judecătoarea a atras atenţia avocaţilor că nu trebuie să furnizeze informaţii, de la termenele de judecată din acest caz.
Instanţa a constatat că unul dintre inculpaţi, Constantin Cioraşcu, proprietarul terenului pe care Ionut Anghel a fost sfâşiat de câini, nu are avocat.
Astfel, judecatoarea a stabilit continuarea dezbaterilor, în acest caz, în 7 octombrie a.c.
La finalul şedintei de judecată, unul dintre avocaţi a susţinut că procurorul prezent la termenul de astăzi, ar fi de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2 – Bucureşti, ceea ce nu este în acord cu dispoziţiile legale, întrucât la proces trebuie să asiste un procuror de la Parchetul Instanţei Supreme (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / ÎCCJ), instituţia care a instrumentat dosarul.
Un an şi o săptămână… Atât a durat instrumentarea acestui dosar!
Judecarea “Dosarului Ionuţ Anghel”” a început (ABIA!) la un an şi o săptămână de la moartea baieţelului, care în data de 2 septembrie 2013, când a fost sfâşiat de câini vagabonzi, pe un teren al firmei “Tei Rezidential”, din apropierea Parcului Tei, din Capitală, avea patru ani şi se juca, împreună cu fratele lui mai mare, Andrei Anghel, sub supravegherea bunicii lor, Aurica Anghel, care i-a scăpat din ochi doar câteva clipe, care, din nefericire, s-au dovedit fatale, pentru bietul copilaş!…
Dosarul penal legat de moartea lui Ionut Anghel a fost deschis în 3 septembrie 2013, de către Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai tâziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, avand în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.
Reamintim că medicii legişti au stabilit că decesul copilului a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite… sute de plăgi, produse prin muşcare.
În acest sens, medicul legist care a executat autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală preciza că doar pe… tălpile copilului de patru ani nu au fost gasite plăgi, restul corpului fiind cu sute de muşcături!
După preluarea cazului de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC), de la nivelul Parchetului Instanţei Supreme, procurorul desemnat în acest caz, Romulus Varga, cel care l-a trimis în judecată pe Cristian Cioacă, în cazul dispariţiei Elodiei Ghinescu, a demarat audierile în dosar.
Astfel, primii audiaţi au fost părinţii şi bunica băiatului, iar ulterior funcţionari din Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 2, şefi şi membri ai unor asociaţii de protecţia animalelor, precum şi o serie de martori care au interacţionat cu fratele lui Ionuţ Anghel după producerea tragediei.
Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei “Caleidoscop”, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au atacat pe Ionuţ Anghel, s-a prezentat în 6 septembrie 2013, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiată.
Tot în 6 spetembrie 2013, a fost audiată, de către procurori, şi preşedinta Asociaţiei “Caleidoscop”, Carmen Secăreanu.
Trei zile mai târziu, pe 9 septembrie 2013, anchetatorii l-au convocat la audieri pe administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, Constantin Ciorăscu.
În data de 13 septembrie 2013, anchetatorii au chemat-o, la audieri, pe bunica lui Ionuţ, Aurica Anghel.
La ieşirea din sediul Parchetului, Aurica Anghel a declarat că le-a spus procurorilor tot ce ştia şi tot ce a văzut, susţinând că ceea ce s-a întâmplat este o tragedie şi că a avut grijă de copii, dar când a sesizat că aceştia lipsesc, nu a ştiut unde să-i caute.
Avocatul acesteia, Bogdan Bărbuceanu, declara la acel moment că nu sunt motive juridice pentru punerea sub acuzare a bunicii lui Ionuţ, Aurica Anghel, că aceasta va colabora cu anchetatorii pe parcursul anchetei pentru a se stabili adevărul şi că, cel mai probabil, asociaţiile de profil privind maidanezii vor fi cele trase la răspundere, în acest dosar penal.
Patru zile mai târziu, în 17 septembrie 2013, a fost la Parchet, pentru a da declaraţii şi pentru a pentru a depune documente, în acest dosar, preşedinta Asociaţiei „Cuţu, cuţu”, Marcela Pîslă.
Ea declara atunci că autorităţile sunt în mare parte vinovate de tragedie şi că, dacă ONG-urile nu ar fi intervenit prompt, încă din anul 2008, Bucureştiul ar fi fost împânzit de „milioane, poate chiar zeci de milioane de câini maidanezi”.
Tatăl lui Ionuţ Anghel a fost, în 19 septembrie 2013, la procurori, pentru a afla cum decurge ancheta, în cazul morţii fiului său.
La ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, el spunea că de vină pentru moartea fiului său sunt câinii, precizând că nu are niciun semn de întrebare în acest sens.
Tatăl lui Ionuţ mai spunea atunci că, pe parcurs, va analiza dacă va cere daune, precizând că nu acesta este scopul.
Imagini surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei, în 2 septembrie, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie 2013, în presă.
Fraţii Ionuţ şi Andrei Anghel fuseseră surprinşi în timp ce se joacă şi aleargă pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat.
Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii.
După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare, în înregistrarea video, în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc.
Avocatul familiei Anghel declara, la acea vreme, că cei doi copii, Ionuţ şi Andrei Anghel, au dispărut, de lângă bunica lor, Aurica Anghel, aproximativ 30 de minute, timp în care aceasta s-a interesat de ei, şi că bărbatul care l-a adus pe Andrei Anghel la bunica sa nu a fost identificat şi audiat, până la acel moment.
Tot atunci, în 19 septembrie 2013, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, anunţa, după ce mass-media difuzase imagini de pe camerele din zona parcului, că şi procurorul de anchetă din dosarul morţii lui Ionuţ cere aceste înregistrări.
În 23 septembrie 2013 procurorii au audiat unul dintre cei mai importanţi martori indirecţi din acest dosar, pe Octavian Sandu, bărbatul care l-a adus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.
Acesta a declarat, la acea vreme, la ieşirea de la Parchet, că l-a găsit pe fratele lui Ionuţ pe stradă şi l-a dus în Parcul Tei, iar după discuţia cu bunica a aflat că mai este un copil care s-a pierdut.
Apărătorul mai spunea că Octavian Sandu se prezentase în urmă cu aproximativ o săptămână la o secţie de Poliţie din Bucureşti şi anunţase că el este cel denumit de presă „martorul cheie”, punându-se la dispoziţia organelor de cercetare dar că a fost citat la Parchet în calitate de martor în acest dosar abia în seara zilei de 21 septembrie 2013.
În 19 noiembrie, Andrei Anghel, fratele lui Ionuţ Anghel, a fost audiat de către procurorii Parchetului instanţei supreme, la sediul unui centru, în prezenţa unei comisii specializate din care au făcut parte şi un psiholog.
Surse judiciare precizau, la acea vreme, pentru MEDIAFAX, că minorul a avut un dialog fluent şi cursiv cu psihologul, care adresa întrebările anchetatorului.
Aceleaşi surse spuneau că minorul a redat scena atacului precum şi cele întâmplate înainte de a ajunge în zona respectivă.
ADP Sector 2 – Bucureşti şi proprietarul terenului sunt puşi sub acuzare
La 24 de zile după deschiderea dosarului, procurorul Romulus Varga a formulat primele acuzaţii în acest caz.
În 27 septembrie 2013, P ICCJ anunţa că Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2 – Bucureşti, reprezentanţii SC “Tei Rezidenţial” şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului unde Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, sunt urmăriţi penal în dosarul în care se fac cercetări, pentru ucidere din culpă.
Trei zile mai târziu, în 30 septembrie 2013, procurorii l-au chemat la audieri pe directorul ADP Sector 2 – Bucureşti, Cristian Lemnaru. Acesta a declarat că… nu a fost niciodată datoria ADP să adune câinii de pe străzi (Sic!) şi că, oricum, terenul unde s-a întâmplat acea nenorocire nu aparţinea domeniului public, ci era unul privat!
După finalizarea anchetei dosarul a fost trimis în judecată, în 21 martie, iar în 30 mai a avut ultima şedinţă de cameră preliminară judecătorul de caz stabilind începerea cercetării judecătoreşti în luna septembrie 2014.
În rechizitoriul transmis instanţei de judecată magistratul de la Parchetul instanţei supreme nota că, cităm: „Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului Anghel Ionuţ”.
În cazul societăţii “Tei Rezidenţial” SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, procurorul nota că, cităm: „nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin, asupra minorului Anghel Ionuţ, prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului”.
Cercetările procurorului au scos la iveală şi faptul că legislaţia românească este… haotică (!), (ŞI) în ceea ce priveşte problema câinilor “maidanezi” şi mai ales a modului în care diversele asociaţii de profil îi pot face scăpaţi din adăposturi.
Concret, Asociaţia “Caleidoscop” a scăpat de răspunderea penală, în cazul morţii lui Ionuţ Anghel, după ce cercetarea a fost clasată de către procurorul Varga, care a constatat existenţa unui, cităm: „context legislativ haotic”, în privinţa adopţiei câinilor fără stăpân, ce a permis… „reteritorializarea” (SIC!) acestora!
De acuzaţii au scăpat şi Carmen Secăreanu, şi Mirela Lavinia Ion, după ce anchetatorul a constatat existenţa vidului legislative, în materia adopţiei câinilor, despre care a arătat în rechizitoriu că nu intră în competenţa de soluţionare a parchetului instanţei supreme.
Din cercetări, a rezultat că utilizarea pe scară largă a aşa-numitelor formulare de adopţie/revendicare făcea parte, la nivelul anilor 2008 – 2009, dintr-o metodă de lucru adoptată de autorităţile cu responsabilităţi în materia gestionării câinilor fără stăpân, existente în municipiului Bucureşti, în relaţia cu ONG-urile de profil.
Câinii „adoptaţi”… nu erau efectiv luaţi în grijă de către ONG-uri (declaraţiile reprezentanţilor acestora coroborându-se sub acest aspect cu cele ale angajaţilor Centrului Teritorial Veterinar Sector 2) ci erau returnaţi imediat la adresele de unde fuseseră ridicaţi!
„Aceste soluţii pseudojuridice, având ca efect divizarea şi diluarea răspunderii tuturor persoanelor, fizice sau juridice, entităţi publice sau private, implicate în gestionarea câinilor comunitari, apar într-un context legislativ haotic în materie”, notează procurorul, care arată că, cităm din nou: „evaluarea justeţii sau injusteţii acestei modalităţi de lucru nu face obiectul prezentei cauze, raportat la faptul că preluarea câinelui mai sus menţionat în stăpânirea Tei Rezidenţial Bucureşti este de natură a întrerupe lanţul cauzal în ceea ce priveşte răspunderea pentru infracţiunea de ucidere din culpă”.
Pe de altă parte, în rechizitoriul Parchetului de pe lângă ICCJ, se arată că au fost făcute cercetări şi cu privire la „elemente de nelegalitate” în activitatea desfăşurată la nivelul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi al Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), în domeniul gestionării situaţiei câinilor comunitari.
Urmare a cercetărilor, printr-o Ordonanţă, din 26 septembrie 2013, s-a dispus disjungerea cauzei, având ca obiect cercetarea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, de către persoane din conducerea PMB şi a ASPA, iar în cauza nou formată s-a dispus, în 10 februarie 2014, declinarea competenţei de soluţionare, în favoarea… Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru continuarea cercetărilor, cu privire la infracţiunile de delapidare, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri şi deturnare de fonduri, ca urmare a conturării unei pagube materiale, peste echivalentul, în lei, a 1.000.000 de euro, împrejurare care atrage competenţa structurii de Parchet General al României menţionate!
Avocaţii învinuiţilor semnalează, în schimb, „orientarea greşită” a anchetei penale, făcute de către procurorul Romulus Varga.
„Cazul a fost dirijat, din momentul începutului anchetei şi până la sfârşit, de către domnul procuror, pentru a se eluda orice vină a bunicii, prima vinovată în economia cazului.
Principala răspundere, raportat la paza copiilor, în sensul acesta, o are bunica, nu clientul meu. (…)
În schimb (procurorul – N.Red.) a căutat vinovaţi solvabili, urmărind, de asemenea, şi posibilitatea acestora de a li se pune sub sechestru bunuri, pe latură civilă, unde se pretind 3 – 5 milioane de euro, ceea ce, în opinia mea, întinează memoria acelui copil.
Ştiu că s-au cerut câte 1,5 milioane de euro, de către părinţi, şi două milioane, de către minorul frate al victimei, Andrei Anghel.
Oricum, tot ce s-a făcut s-a făcut fără pic de noimă”, a spus unul dintre apărători.
Astfel, ABIA la un an şi şase zile de la deschiderea dosarului de către procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică de la nivelul Parchetului instanţei supreme, a început, în sfârşit, judecata, în acest caz controversat.
Rămâne de văzut dacă şi când va plăti cineva pentru moartea lui Ionuţ Anghel.
Eternele probleme ale României: câinii şi… politicienii maidanezi!
Moartea lui Ionuţ Anghel, copilul de 4 ani sfâşiat de maidanezi, în Bucureşti, a readus în actualitate, în toamna lui 2013, o problemă eternă a României, urbane şi rurale deopotrivă, din ultimii 25 de ani: câinii vagabonzi.
Ce a urmat tragediei?
Mitinguri, o lege cu norme suspendate, puţini vinovaţi şi tot atât de puţine… soluţii concrete!
Tabloul celor mai importante evenimente, care, după moartea lui Ionuţ Anghel, au împărţit românii în două tabere: “pro” şi “contra” câinilor fără stăpân
2 septembrie 2013:
-Copilul Ionuţ Anghel, în vârstă de 4 ani, este ucis de câini vagabonzi în Parcul Tei din Sectorul 2.
Copilul se juca în parc împreună cu fratele lui mai mare.
Cei doi ar fi fost scăpaţi din ochi de bunica lor, s-au îndepărtat şi s-au rătăcit pe un teren viran, unde au fost atacaţi de o haită de câini. Ionuţ a fost sfâşiat de animale, cadavrul său fiind găsit într-un tufiş, în jurul orei 13.00, după ce la 12.22 bunica a sunat la 112 şi a anunţat că nu-l mai găseşte pe unul dintre nepoţi.
-La scurt timp după producerea tragediei, Primăria Sectorului 2 anunţă că incidentul s-a produs pe un teren privat, de la adresa: strada Tuzla, nr. 50, care aparţine SC “Laguna Tei” SRL.
-Şase câini, între care unul cu botul plin de sânge, sunt ridicaţi de pe proprietatea firmei respective şi luaţi în custodia Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).
-Bunica celor doi copii, Aure este audiată de anchetatori.
3 septembrie 2013:
-Medicii legişti fac necropsia lui Ionuţ Anghel şi stabilesc faptul că acesta a murit din cauza hemoragiei externe, pe trupul său fiind găsite sute de răni.
Legiştii au remarcat şi faptul că animalele care l-au sfâşiat pe copil s-au comportat ca şi cum acesta ar fi fost „o pradă”.
-Anchetatorii iau probe ADN de la câinii ridicaţi de ASPA, iar criminaliştii fac mulaje după dantura celor şase câini.
-ASPA anunţă că animalul care avea urme de sânge pe bot fusese adoptat încă din 2008 de Asociaţia “Caleidoscop”.
4 septembrie 2013:
-Administratorul terenului de lângă Parcul Tei este amendat, de către poliţişti, cu 2.000 de lei, pentru că nu avea plan de pază, iar paznicul care supraveghea proprietatea este sancţionat cu suma de 300 de lei.
-Directorul Poliţiei Locale Sector 2 – Bucureşti, Aurel Dobrilă, şi directorul general al DGASPC, Isabela Hurjui, sunt sancţionaţi pentru lipsa de reacţie, în realizarea atribuţiilor de serviciu, iar primarul de sector, Neculai Onţanu, propune Comisiei de Disciplină desfacerea contractelor de muncă.
-5 septembrie 2013: Pe “site”-urile de socializare apar anunţuri de mobilizare pentru un miting anti – maidanezi.
-6 septembrie 2013: Aproximativ 200 de persoane participă la un miting aniti – maidanezi, în Bucureşti.
-7 septembrie 2013: Câteva zeci de persoane protestează, tot în Capitală, faţă de eutanasierea câinilor fără stăpân.
-8 septembrie 2013: Un nou miting anti – maidanezi: peste 300 de oameni cer, în Parcul Izvor, din Bucureşti, ridicarea câinilor vagabonzi de pe străzi.
9 septembrie 2013:
-Administratorul firmei pe terenul căreia a fost omorât Ionuţ Anghel este audiat de către procurori.
-Aproximativ 200 de oameni participă, în Parcul Izvor, la un nou miting, pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân.
10 septembrie 2013:
-Camera Deputaţilor adoptă Legea nr. 258 / 2013, care stabileşte, printre altele, posibilitatea eutanasierii câinilor, din adăposturile publice, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.
-Primăria Capitalei suplimentează numărul hingherilor de pe străzi, de la trei (3) echipe la unsprezece (11).
-27 septembrie 2013: Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţă că reprezentanţii legali ai Administraţiei Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2 – Bucureşti, ai SC “Tei Rezidenţial” SRL Bucureşti, precum şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât Ionuţ Anghel, au fost citaţi pentru a li de aduce la cunoştinţă învinuirile şi pentru a fi audiaţi în calitate de învinuiţi, în cauza având ca obiect decesul copilului.
30 septembrie 2013:
-Reprezentanţii legali ai Administraţiei Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2 – Bucureşti, ai SC “Tei Rezidenţial” SRL Bucureşti, precum şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât copilul, sunt puşi sub învinuire.
-Sunt audiaţi, la sediul Parchetului General al României, şi părinţii lui Ionuţ Anghel.
-19 noiembrie 2013: Fratele lui Ionuţ Anghel, minorul Andrei Anghel, este audiat de către procurori, în prezenţa unui psiholog.
-11 decembrie 2013: Normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fără stăpân sunt aprobate de Guvern.
-8 martie 2014: Câteva sute de persoane participă, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, la mitinguri împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân.
-21 martie 2014: Administraţia Domeniului Public Sector 2, SC “Tei Rezidenţial” şi administratorul acesteia, Constantin Ciorăscu, sunt trimişi în judecată, pentru ucidere din culpă.
-23 martie 2014: ASPA anunţă că 19 ONG-uri, printre care Asociaţiile „Cuţu, Cuţu”, “Caleidoscop” şi “Prietenii Animalelor”, precum şi 39 de personae fizice, sunt pe lista celor care nu mai au dreptul să adopte câini, din adăposturile municipalităţii, întrucât au dat declaraţii false sau au abandonat animalele adoptate.
-4 aprilie 2014: Câteva zeci de persoane protestează, la Bucureşti, faţă de eutanasierea câinilor vagabonzi.
-20 iunie 2014: Curtea de Apel Bucureşti suspendă, la cererea ONG-ului “Vier Pfoten” (“Patru picioare” / “Patrupezii”), executarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 155 / 2001, privind gestionarea câinilor fără stăpân, modificată prin Legea nr. 258 / 2013.
Instanţa şi-a motivat, ulterior, decizia, prin faptul că normele contrazic actul normative, în ceea ce priveşte persoanele juridice cu care autorităţile locale pot încheia contracte, pentru gestionarea problemei “maidanezilor”.
-5 iulie 2014: Aproape 100 de persoane protestează în Parcul Izvor din Bucureşti, cerând oprirea eutanasierii câinilor maidanezi.
-7 iulie 2014: Un echipaj de hingheri şi membri ai unor ONG-uri de protecţie a animalelor intră într-un conflict pe Şoseaua Olteniţei din Bucureşti. Ulterior, coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, este implicat, şi el, într-un scandal cu mai mulţi membri ai unor organizaţii neguvernamentale.
-14 iulie 2014: Guvernul atacă la instanţa supremă decizia de suspendare a executării normelor de aplicare a actului normativ privind gestionarea câinilor vagabonzi.
(Sursă documentară: Agenţia de presă MEDIAFAX; ştirileprotv.ro)
IMAGINI: Micuţul Ionuţ Cosmin Anghel, victima câinilor “maidanezi”, la Bucureşti, pe 2 septembrie 2014 (Sursă foto: enational.ro)