Compania americană Chevron a primit acceptul pentru explorarea gazelor de șist, dar are o problemă. În decembrie anul trecut, chiar în ziua alegerilor, locuitorii din Mangalia, Limanu și Costinești au fost chemați la referendum. Au fost întrebați dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de șist. Practic, întrebarea era mai amenințătoare: ”Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia, în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?” – așa a fost redactată întrebarea în Mangalia.
Oamenii nu s-au înghesuit să iasă la vot în cele trei localități, deși cu câteva luni înainte, în iunie, în Mangalia se bifase un referendum cu peste 56% prezență, pe tema contractului de încălzire a locuințelor. Inițial, s-a spus că toate cele trei referendumuri au picat, pe motiv că nu s-au prezentat 50% din locuitorii de pe listele permanente, cum prevede legea. Mangalia și Limanu și-au recunoscut înfrângerea. ”Ne mai trebuiau vreo 2000 de voturi pentru a trece pragul. Asta este, nu înţeleg de ce concetăţenii mei nu sunt preocupaţi de viitorul lor, al copiilor,eu ca primar am avut obligaţia să le ofer şansa să-şi spună părere. Dacă nu i-a preocupat acest lucru, asta este. Nu ştiu dacă se justifică repetarea referendumului. Doar nu o s-o facem la infinit”, spune după aflarea rezultatelor Cristian Radu, primarul din Mangalia.
La Limanu întrebarea a fost ”Sunteți de acord cu explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul comunei Limanu?”. Dintr-un număr de 5.216 alegători s-au prezentat la urne 2.092, adică 40,1%. 89% dintre ei au fost împotriva gazelor de șist.
În Costinești însă, lucrurile au căpătat o turnură complicată. Consilierii locali au discutat într-o ședință extraordinară dacă persoanele care au votat pe listele suplimentare au exprimat voturi valide. Este vorba despre numai 14 persoane, conform ”machetei de control matematic” a circumscripției electorale Costinești. Numărul total de persoane înscrise pe listele permanente a fost de 1642, iar numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la liste a fost de 861. Numărul total de voturi exprimate a fost de 839. Cei 14 fac diferența între un procent mai mare sau mai mic de 50%, adică între valiadarea sau invalidarea referendumului. În paranteză fie spus, 797 de persoane s-au exprimat împotriva gazelor de șist, restul de 42 au spus ”da”.
Cei 14 sunt locuitori ai Costineștiului și apar pe listele suplimentare din cauza unor probleme administrative. Câțiva au împlinit între timp 18 ani și nu erau trecuți pe listele electorale permanente, iar la restul nu mai corespundeau seriile de buletin, după ce și-l schimbaseră. Cu toții sunt însă locuitori ai Costineștiului. Mihai Bărbuliceanu, consilier local în Costinești și activist de medium, spune că există în original declarațiile lor care explică de ce au votat pe liste suplimentare. „Copii după aceste declarații originale au fost depuse și la Prefectura Constanța”, spune acesta.
De aici începe un alt circ. Prefectura nu s-a hotărât dacă referendumul este valid sau nu. De fapt, prefectul Bola spune că nu el poate hotărî acest lucru, ci Autoritatea Electorală Permanentă. ”Am făcut o adresă la Autoritatea Electorală Permanentă cu sediul în Galați. Așteptăm răspsuns”, a declarat el. O astfel de adresă a făcut însă prefectul încă din luna decembrie. Ecologiștii spun că nu face altceva decât să tragă de timp.
Ajutor nesperat în Senat
Compania Chevron a primit o mână de ajutor nu numai de la prefectul Bola, ci și de la senatori. Printr-o ciudată coincidenţă, chiar în ziua când în Senat ar fi trebuit să se discute o lege crucială, care cerea interzicerea gazelor de șist în zonele turistice, parlamentarii erau aduși în Constanța pentru două zile, la invitația lui Nicolae Moga. Efectul: nu a mai fost cvorum și legea a fost trimisă înapoi la comsii, pentru completări. Inițiativa nu aparține însă vreunui parlamentar de Constanța.