Dobrogea, între zonă de tranzit a traficului internaţional de droguri şi mega-piaţă de desfacere

Categories Dosarele TimpulPosted on

Se apropie cu paşi repezi sezonul estival, iar membrii grupurilor infracţionale locale, specializate în traficarea narcoticelor, îşi freacă deja palmele cu nerăbdare, aşteptând deschiderea cluburilor de noapte, cele pline cu mii de potenţiali clienţi. Ofiţerii de la Crimă Organizată şi procurorii DIICOT sunt cei din tabăra opusă, planificând deja raziile, acţiunile sub acoperire şi percheziţiile obişnuite. În acest timp, Portul Constanţa este scena unor operaţiuni ilegale tacite: la adăpostul unor documente false, cantităţi impresionante de droguri aşteaptă cuminţi în containere, o parte din ele urmând să ia drumul apelor spre alte colţuri ale planetei, iar cealaltă, să fie scoase din vamă, pentru a putea fi vândute în ţara noastră sau în alte locuri din Uniunea Europeană. Din păcate, traficul de droguri al anului 2014 reprezintă încă visul de îmbogăţire a numeroşi tineri români, şi chiar dobrogeni. Odată prinşi, mulţi dintre ei scapă fie cu pedepse mici cu executare, fie cu sancţiuni cu suspendare a detenţiei, şi în opinia multora dintre ei, această activitate îşi merită riscul. Nimeni nu se gândeşte evident la victime, tinerii ce, din teribilism, devin consumatori şi apoi dependenţi. Vieţi distruse, tragedii familiale, moarte…, toate acestea sunt consecinţele unui trafic de droguri, care în ultimii ani a devenit tot mai dezvoltat în judeţul Constanţa.

3 milioane de euro – droguri spre Libia!

Poliţiştii de Crimă Organizată şi procurorii DIICOT au reuşit o captură impresionantă, descoperind anul acesta, acum aproximativ o lună, în Portul Constanţa, într-un container, 30 de kilograme de cocaină, în valoare de 3 milioane de euro. Nu este un record (să nu uităm de captura din 2009 -1,2 tone de cocaină cu destinaţia Spania), dar cantitatea de anul acesta este, să recunoaştem, extrem de mare. Vinovaţii de introducerea cocainei din 2014 sunt libanezul rezident în România, Ismail Khairallah Khocaiche, şi francezul de origine kuweitiană, Alain Akran. Cea mai mare parte a drogurilor urma să ia drumul portului Tripoli, capitala Libiei, dar o cantitate importantă urma să fie păstrată şi comercializată, fie probabil la Constanţa, fie trimisă spre alte state ale Uniunii. Cantităţi mai mici de substanţe interzise au fost găsite şi în urma percheziţiilor domiciliare, efectuate de anchetatori în opt locuinţe din Constanţa, aparţinând celor doi străini şi ale unor apropiaţi ai lor. Cazul capturii “libiene” este încă actual, investigatorii căutând să răspundă încă la numeroase necunoscute din acest dosar.

Reţele organizate

Traficanţii din Dobrogea au devenit din ce în ce mai organizaţi (au învăţat de afară, probabil), iar reţelele lor sunt din ce în ce mai complexe, structurate pe diverse niveluri, astfel încât, odată ce-l prind pe infractorul ce vinde în stradă, oamenii legii reuşesc cu greu să ajungă şi la cei din conducerea grupului. Ultima structură identificată şi parţial dezmembrată este cea descoperită la sfârşitul lunii trecute, la Tulcea. Mai bine de 10 percheziţii imobiliare efectuate pe raza municipiului nord-dobrogean au condus la arestarea celor doi capi ai grupului (SIV şi VLC), la confiscarea unor cantităţi importante de narcotice şi la audierea şi anchetarea mai multor persoane implicate.


„Blagosloveşte, părinte, cartea cu etno-botanice!”

Un caz inedit este cel al unui preot care oficia la Constanţa, Gabriel Burcică, reţinut de DIICOT şi acuzat de trafic cu substanţe etnobotanice. Potrivit anchetatorilor, preotul de 32 de ani prelua pliculeţele interzise din Portul Constanţa şi le transporta apoi la Vaslui, oraşul său natal, ascunzându-le în cărţi decupate. Din rechizitoriul procurorilor s-a stabilit că Burcică ar fi făcut parte din reţeaua vasluiană condusă de interlopul Marius Buga. La puţin timp după arestarea preotului, Arhiepiscopia Tomisului a anunţat suspendarea sa din activitate, până la definitivarea procesului aflat, în prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Haşiş, ecstasy, canabis, cocaină

În ultimele luni, Crima Organizată a avut multă treabă, reuşind să depisteze numeroşi tineri, intraţi în activităţile ilegale ale traficului de droguri. Un taximetrist de 39 de ani a fost arestat, după ce s-a stabilit că vindea „iarbă” pasagerilor interesaţi sau apropiaţilor săi. Pentru a ajunge la şoferul de taxi, anchetatorii l-au prins mai întâi pe unul din colaboratorii săi, “Copilul”, un minor de 16 ani, prins în flagrant în curtea unui liceu constănţean, pe când încerca să vândă unui poliţist sub acoperire, 11 pliculeţe cu iarbă (8,7 grame canabis). Ca să scape cu o pedeapsă mai uşoară, puştiul a colaborat cu poliţiştii şi li l-a servit pe tavă acestora, pe taximetristul Nicolae Dragnea. În urma percheziţiei efectuate în maşina acestuia s-au găsit 17 pliculeţe, însumând 13,6 grame de canabis. “Paleta” de droguri oferite la Constanţa spre comercializare ilicită este una largă. Un tânăr (TCV) a fost, de curând, condamnat de Curtea de Apel Constanţa la 1 an şi jumătate închisoare cu suspendare şi obligativitatea internării într-un centru de dezintoxicare, după ce asupra lui s-au găsit câteva zeci de grame de haşiş. Tot anul acesta, un traficant de 28 de ani prins de Crima Organizată avea asupra sa117 comprimate de ecstasy şi 200 de grame de canabis. Un alt bărbat de 42 de ani, Cristinel G, este în prezent judecat de instanţele constănţene, fiind acuzat că vindea vara, prin cluburile din Mamaia, bile de cocaină.

Droguri… de prin lume adunate!

Atraşi de mirajul îmbogăţirii rapide, mulţi dobrogeni şi români au încercat să facă trafic şi în state de pe diverse continente, fără să conştentizeze riscurile la care s-au expus. În ţări din Asia sau Oceania, sancţiunile prevăzute pentru trafic de droguri sunt adesea extrem de severe, mulţi dintre nefericiţi fiind la un pas de a fi condamnaţi la moarte pentru astfel de fapte. Este şi cazul unui prahovean care a fost prins în Malaysia (Malaezia), având asupra sa 2,7 kilograme de cocaină. Un alt român a fost prins în Malta, ţara europeană insulară din centrul Mediteranei, în timp ce transporta 1000 de grame de heroină, în valoare de 45.000 de euro şi 900 de grame de cocaină, de 70.000 de euro.

O poveste fără sfârşit…

În ultimii 24 de ani, traficul de substanţe interzise a devenit din ce în ce mai puternic în Dobrogea. Deschiderea graniţelor, intrarea în UE, afluxul de străini rezidenţi dar şi migrarea românilor noştri în state cu “tradiţie” în ale traficului, toate acestea au condus implicit la o escaladare a fenomenului infracţional. Din păcate, am prezentat cazurile pozitive, acelea în care infracţiunile au fost depistate. “Moarte albă” rămâne însă o afacere de zeci de milioane de euro, ce îşi întinde braţele acaparând locur şi distrugând destine….
 

(Sursă foto text: http://www.independent.co.uk)