Pentru câteva zile, în perioada 6-8 septembrie, satul Puieşti, din comuna vasluiană omonimă, a devenit un centru al activismului. Mai multe organizaţii şi grupuri informale de acţiune, printre care Grupul fără Fracturare din Bucureşti, Grupul de Intervenţie Civică Braşov, Rezistenţa Puieşti şi Rezistenţa Pungeşti, sprijinite de grupul Oastea lui Ştefan din Vaslui, Mişcarea de Rezistenţă Bârlad şi voluntari veniţi din toată ţara (Iaşi, Bucureşti, Braşov, Codlea, Cluj, Timişoara, Piatra Neamţ, Constanţa, Adjud, Arad, Focşani, Deva, Călăraşi, Bacău, Huşi, Bârlad, Vaslui, Sibiu, Moşna, Războieni, Negreşti, Pungeşti), s-au reunit pentru a da viaţă primei ediţii a festivalului ManiFEST (pentru o lume fără fracturare), intitulată jucăuş, dar hotărât „Cu noi nu te PUIeşti”. Festivalul a avut loc într-un spaţiu simbolic, pe terenul domnului consilier Roma David, situat în proximitatea perimetrului unde Chevron deţine toate autorizaţiile pentru amplasarea unei sonde de explorare pentru gaze de şist.
Ca şi activiştii, şi zecile de artişti veniţi să cânte pro-bono de la sute de kilometri, uneori refuzând contracte bănoase, au acceptat invitaţia organizatorilor, convinşi că muzica şi arta în general pot fi scânteia unei revoluţii, inclusiv în plan personal. Au urcat pe scenă artişti de toate vârstele şi genurile muzicale, de la artişti din zona judeţului Vaslui (Afty, Rotaru, Gotic, No name band), până la artişti de renume, precum Harry Tavitian, Mihai Iordache, Maria Răducanu, Aria Urbană, El Negro, Soul Serenade, Aud Band, Clay Windham, Fine it’s Pink, Baba Dochia, STEMA, Crowd Control, Lish, Taissia, toţi venind să transmită acelaşi mesaj: În România nu se fracturează! Artiştii români au primit şi întăriri din afara ţării, de la trupa Gologan, din Sofia (BG), precum şi de la Frances Leader, activistă şi solistă cunoscută în taberele antifracking din Marea Britanie, veniţi toţi pentru a exprima solidaritatea cu lupta românilor împotriva fracturării hidraulice. În ultima zi de festival, a urcat pe scenă trupa Teatru de Kartier din Bacău, care a jucat piesa MMA, o piesă cu tematică antifracturare. Artiştii au sprijinit încă de la început ideea acestui festival, fiind încântaţi de rezultat:
„Festivalul a fost extraordinar! Cu așa oameni adevărați, conștienți de iadul care ne așteaptă, cu dragostea și jertfelnicia care a animat organizatorii și deschiderea sufletească a participanților, companiile hulpave vor avea de furcă. Am spus cu toții Chevronului (în acest caz…), cu curaj și demnitate: “Cu noi NU TE PUIesti”. Aceasta a fost starea de spirit, fie că a fost vorba de sătenii din Puiești, de prieteni din toată țara care au venit să fie alături de noi la Festival și să se bucure de muzică, sau de voluntarii care au făcut uneori imposibilul ca acest eveniment să fie posibil (activiști de mediu români și străini, colegi muzicieni)” (Harry Tavitian)
„Mulțumim organizatorilor şi voluntarilor, care muncesc fără răgaz, sacrificându-şi timpul şi confortul (ţinând cont de condiţiile spartane pe care le-au avut în festival). Cu ajutorul lor, tot mai mulţi oameni sunt informaţi şi se unesc pentru o ţară cu alte valori decât profitul pe termen scurt.” (Laurenţiu Gondiu, AUD Band)
“Am fost foarte bucuroşi că am putut fi parte din acest eveniment extraordinar. Sentimentul a fost minunat – doar prietenie şi devotament (cauzei). Ne-a plăcut foarte mul tcalitatea muzicii – toate trupele prezente au fost la mare înălţime, şi mai ales activismul lor. De asemenea, ne-am bucurat de prietenia şi căldura localnicilor. Sperăm ca lupta voastră să aibă un sfărşit fericit şi fie ca pământul, apa şi aerul din jurul Puieştiului să rămână nefracturate. Împreună pentru o lume fără fracturare! (PetarTchouhov, Gologan, Bulgaria)
Fiind un festival activist, accentul festivalului a căzut mai ales pe atelierele de dezbateri, prezentări şi activare comunitară. Activiştii veniţi din toată ţara, inclusiv un grup de luptători de la Pungeşti, situat la 45 de km nord de Puieşti, au povestit experienţele lor privind fracturarea hidraulică şi au transmis mesaje de încurajare şi activare comunităţii din Puieşti, prezentă în număr satisfăcător la discuţii, mai ales în zilele de 7 şi 8 septembrie, ambele zile de sărbătoare. Pe lângă fracturarea hidraulică, atelierele au abordat teme conexe fracturării hidraulice, cum ar fi energiile regenerabile (Departamentul de Energie Alternativă al Digital Transilvania) şi agricultura tradiţională, autosustenabilă (Willy Schuster, Bio Moşna), precum şi lupta grecilor de la Save Skouries împotriva mineritului cu cianuri şi a efectelor crizei din Grecia.
Printre puieştenii prezenţi la dezbateri s-au numărat mai mulţi consilieri locali (11 din cei 13 consilieri ai comunei sunt împotriva fracturării hidraulice), dar şi profesori, ingineri, care s-au angajat să se implice în informarea şi activarea comunităţii în vederea blocării instalării sondei Chevron pe terenul comunei lor. Între activiştii din ţară şi reprezentanţii comunităţii s-au consolidat legături care ar trebui să împiedice, printr-un mecanism de avertizare timpurie, repetarea situaţiei grave de la Pungeşti. Ca şi la Pungeşti, puieştenii informaţi sunt conştienţi că trebuie să lupte prin toate mijloacele paşnice pentru a îşi apăra pământul şi apa. Sătenii au povestit că apa dintr-un sat vecin satului Puieşti, Gâlţeşti, a devenit tulbure, o localnică plângându-se de iritaţii ale pielii asociate consumului de apă. Activiştii s-au angajat să investigheze problema şi să sprijine şi dincolo de festival demersurile comunităţii în sensul informării şi activării acesteia.
Festivalul a fost organizat cu sprijinul Primăriei Puieşti, din donaţii ale persoanelor fizice din ţară şi mai ales din străinătate, care, şi de data aceasta au sprijinit lupta antifracturare din ţară. Deşi organizatorii s-au adresat mai multor firme pentru sponsorizări, nu au primit un răspuns legat de motivaţia refuzului. Toţi au înţelesînsă că, datorită presiunilor multiple şi pe toate nivelurile privind problema gazelor de şist şi a fracturării hidraulice, firmele sunt reticente în asocierea numelui lor cu acest subiect, pe care în privat îl sprijină, dar pe care, de teama represaliilor instituţiilor statului, nu şi-l pot asuma.
Deşi organizat într-un timp record şi cu resurse extrem de limitate (financiare şi de voluntari), datorită timpului scurt şi a canalelor limitate de promovare, în cele trei zile de festival prezenţa a fost de peste 1000 de persoane, în fiecare zi prezenţa fiind diferită (sâmbătă preponderent activişti, duminică echilibrat activişti şi localnici, luni, preponderent localnici). La ManiFEST Au participat activişti împotriva fracturării hidraulice din toată ţara şi din diaspora (Belgia, Franţa, Italia, Germania, Canada), tineri din zona Moldovei, în special din cele două oraşe mari din zonă, Bârlad şi Vaslui, şi mai ales reprezentanţi ai comunităţii din Puieşti.
După încheierea festivalului, pe terenul unde s-a desfăşurat festivalul a rămas o tabără permanentă antifracturare, permanenţa fiind asigurată de activişti şi puieşteni. De asemenea, pe acest teren va fi forată o fântână, care va încărca simbolic acest spaţiu, dincolo de construirea troiţei sfinţite la sfârşitul lunii august. Ea va reprezenta totodată şi o posibilitate de prelevare a probelor de apă înainte şi după instalarea sondei, în cazul nedorit al instalării sondei, în ciuda opoziţiei puternice a comunităţii.
Organizatorii festivalului consideră această prima ediţie a ManiFEST ca un precedent de succes pentru a continua acest proiect cultural-activist şi a-l duce peste tot în ţară unde este nevoie de activarea şi informarea comunităţii, dar şi acolo unde există sprijinul acesteia, ca la Puieşti.