De ce sunt GAZELE DE ȘIST o AFACERE PROASTĂ. Cum pierde statul un miliard de euro

Categories Dosarele TimpulPosted on

Gazele de șist ar trebui să fie o afacere excelentă pentru România. Cel puțin așa spun guvernanții, care dau exemplul Statelor Unite ale Americii, țară unde prețul gazului este de câteva ori mai mic decât în România și care este pe cale să ajungă exportator.

Pentru România, gazele de șist ar putea să nu fie o afacere atât de profitabilă pe cât ni se spune. Cel puțin asta susținte economistul Mihai Bărbuliceanu, proprietar de teren în Costinești și consilier local acolo. Potrivit acestuia, redevențele pe care le-ar primi statul român de la americanii de la Chevron se vor ridica la circa 100 de milioane de dolari pe parcursul a 20 de ani de exploatare. Interesant este să vedem câți bani se pierd din exploatare. Căci se vor pierde, spun ecologiștii, care susțin că nimeni nu va mai veni să facă turism în zonele unde se vor extrage gaze de șist. Dacă se va întâmpla acest lucru, rezultatele vor fi dezastruoase, mai ales dacă ținem cont de faptul că exploatarea va începe în cea mai căutată stațiune de pe litoralul românesc: Costinești.

Să trecem la calcule. Potrivit raportelor Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, în perioada 15-20 iulie, 680.550 turişti s-au aflat la mare. Mai mult de o treime dintre ei au ales Costineștiul. Mai exact: 235.155 turiști (în Mamaia au fost 191.949 turişti). Dacă luăm în calcul numai patru săptămâni de sezon la aceste valori, înseamnă că în Costinești vin aproape un milion de turiști. Cifra reală a turiștilor nu o cunoaște nimeni, pentru că nu există statistici exacte. Chiar și rapoartele poliției sunt contestate. Cert este însă că în Costinești există peste 50.000 de spații de cazare și că în weekend-urile de vară toate sunt ocupate. Mai există cazarea la negru, care nu intră în niciun fel de statistici. La un număr de un milion de turiști care vin vara pe litoral, dacă respectăm raportul de 1:3 amintim mai devreme, am putea deduce că în Costinești sosesc anual 300.000 de turiști. Pentru a nu exagera însă cifrele, vom calcula mai departe raportându-ne la o medie, adică la 200.000 de turiști pe sezon.

Fiecare turist care vine în Costinești aduce bugetului de stat minimum 10 euro. Suma provine din cota parte a cheltuielilor pe care le face în stațiune, cotă parte care revine bugetului de stat. Fără a intra în amănunte, gândiți-vă numai la TVA-ul de 24% plătit pentru orice bunuri cumpărate sau pentru servicii. Suma de 10 euro este însă una minimă. Un turist care vine în Costinești, deși nu cheltuie sumele impresionante ale celor plini de fițe din Mamaia, va scoate bani din buzunar pentru cazare, transport, masă, etc. Mult mai mult decât 10 euro. Să calculăm însă numai suma de 10 euro care ajunge la bugetul de stat.

Calculul pentru unități zile turist este următorul: 40.000 de turiști la Costinești înmulțit cu 40 de zile înseamnă 1.600.000 unități zile turist. Înmulțit cu minimum 10 euro pe care îi lasă la buget (compus din TVA-urile, accize și impozite pe profit), rezultă un minimum de 16 milioane de euro numai din turism, pierdere la bugetul de stat.

Potrivit acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Chevron Romania Holdings B.V., durata contractului de concesiune este de 30 de ani (care include perioada de explorare), cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani. Dacă luăm în calcul o perioadă de explorare de cinci ani, rezultă o perioadă maximă de exploatarea de 40 de ani. În 40 de ani, Costineștiul produce, conform calculelor de mai sus, o pagubă absolut impresionantă pentru bugetul de stat: 640 milioane euro! Repetăm: suma totală produsă în stațiune este mult mai mare, dacă luăm în considerare toate ramurile economiei care depind de turism (de la serviciile de alimentație la furnizarea de utilități și la pierderile transportatorilor) La pierderile din Costinești se vor adăuga și cele din Vama Veche. De fapt, tot litoralul va fi afectat. Putem estima astfel pierderi directe de circa un miliard de euro, în perioada de exploatare. Și este greu de crezut că apoi litoralul va redeveni brusc o atracție turistică.

Cât plătește Chevron?

Una dintre necunoscutele calcului de mai sus este valoarea redevențelor plătite de Chevron. Conform acordului mai sus menționat, Chevron va plăti redevențe cuprinse între 3,5% și 13,5% din producție, în funcție de cât produce un zăcământ. Specialiștii spun că o sondă are cel mai bun randament în primele două luni, astfel încât putem presupune că redevența plătită va fi de 3,5%. Oricum valorile de mai sus sunt cele mai mici din Europa. În Polonia, de exemplu, țară care deține rezerve de gaze de șist mai mari decât România, guvernul condus de premierului Donald Tusk a vehiculat, anul acesta, ideea unei taxe de 80% pe profiturile generate de gazele de șist. În Polonia, ca și în alte state, există tendința de a numi companii locale de stat care să lucreze cot la cot cu cele care extrag gazele de șist.

Chiar și oficialii români știu că nivelul redevențelor este extrem de mic. “Am început pregătirile pentru nou strategie de taxare a producţiei de petrol şi gaze şi a regimului redevenţelor şi am creat un grup de lucru interministerial în această problemă. Vom stabili in nou regim al taxării, care se va aplica din 2015 până în 2024” , se arată în scrisoarea de intenţie a Guvernului către Fondul Monetar Internațional. „Vrem să colectăm din redevenţe mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situaţia de a colecta cel mai puţin din UE la acest capitol. În acelaşi timp, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevenţelor care i-ar împiedică pe operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare domeniu urmând să stabilim un nivel optim, în care să fie avantajat şi Statul dar şi operatorii economici. Până la finele anului să adoptăm nouă legislaţie privind redevenţele”, a declarat la începutul lunii august și ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, într-un interviu acordat HotNews.ro. „Acest subiect- legea privind redevenţele- este asumată şi în acordurile anterioare. Noi suntem acum în faza în care am înfiinţat un comitet ministerial format din reprezentanţi ai MFP, ai Ministerului Economiei, ai ANRM în care analizăm legislaţia. ANRM a comandat un studiu comparativ privind reveventele în întreagă lume”, a mai punctat Chiţoiu. Redevenţele pentru gazele naturale vor fi recalculate şi vor fi diferite în funcţie de provenienţă (gaze convenţionale, gaze de şist sau gaze din Marea Neagră), confirmase anterior ministrul delegat al Energiei, Constantin Niţă. Cum va fi făcută diferenţierea? „În funcţie de modul de exploatare a gazelor, unde este mai greu, ce costuri implică”, spune Niţă, care anunţă că îşi doreşte implicarea puternică a statului român, prin companiile pe care le controlează, în exploatarea gazelor naturale: „Nu ar trebui să existe vreo companie străină care vine în România şi să nu-şi ia asociat partenerul român”, a mai explicat Niţă pentru hotnews.ro.

În condițiile în care redevențele nu se modifică, statul român nu ar putea primi nici suta de milioane de euro estimată la începutul articolului. În condițiile în care profitul se duce la americani și redevențele sunt cele mai mici din Europa, din ”afacerea” gazelor de șist statul se poate alege cu praful de pe tobă. În exemplele de mai sus nu am vorbit despre pagubele create de riscurile de mediu despre care vorbesc ecologiștii.