Când Petre Mihai Băcanu a dat semnalul renaşterii „Timpului”, un gest oarecum ieşit din comun pe frontul antipatiei dezlănţuite asupra presei, m-am bucurat enorm. „A venit şi vremea noastră!”-mi-am spus, frecându-mi fericit palmele. In definitiv, apariţia unui nou ziar, fie el şi pe tărâmul încorsetat al electronicii, reprezintă un eveniment aparte. Practic, ca urmare a demersurilor făcute de domnul Băcanu, se deschide un nou front de luptă împotriva tuturor celor care au îngenuncheat ţara până la umilinţă. Presa e într-o continuă transformare, în ciuda piedicilor şi a obstacolelor inventate cu răutate de susţinătorii guvernelor băsiste. In contradicţie cu declaraţiilor mieroase ale preşedintelui Traian Băsescu, care joacă rolul democratului reşapat, presa, aia care nu-l cuvântă şi nu-l dezmiardă, a rămas principalul său duşman de moarte. Cu siguranţă, nu i-au trecut nici acum crizele de lingurică declanşate de ziarele care investigau, cu ani în urmă, dispariţia subită a flotei. Titlurile din „România liberă” sau „Adevărul” îi dau şi acum frisoane. Aşa se explică opintelile sale personale în a pune la pământ presa care a readus tot timpul în atenţia opiniei publice povestea misterioasă a dispariţiei a zeci de nave comerciale. Sigur, flota reprezintă un capitol important din viaţa şi activitatea preşedintelui, dar mai sunt şi alte subiecte demne de atenţia şi comentariile noastre. De aceea, în lupta pentru aflarea adevărului, un ziar în plus nu strică niciodată…Spuneam că presa, în ansamblul ei, cu bune şi cu rele, se află în plin proces de transformare. Unele ziare dispar, altele apar. Oricum, presa pe hârtie este pe cale de dispariţie. Acum, în pas cu vremurile pe care le trăim, asistăm la un veritabil război electronic. Faţă de teatrul de război de pe hârtie, se trage din toate poziţiile. Presa nu se predă şi nici nu moare, după cum au plănuit unii. „Timpul” se alătură, de la Constanţa, celor care îşi apără demnitatea, singurul lor bun de preţ. In ultimii ani, cei mai mulţi dintre gazetarii noştri au fost umiliţi, reduşi la tăcere, timoraţi cu zgarda cenzurii şi a pumnului în gură, gratulaţi în fel şi chip, înfometaţi şi sărăciţi de cei care s-au străduit să-i arunce în luptă cu burta goală… E timpul ca ziariştii de onoare să revină acolo unde le este locul. De pe această poziţie, care reflectă doar caracterul strict profesional, tot ei, ziariştii de onoare au datoria de a face curat în propria lor breaslă. In fine, tinerii noştri colegi pot spune: ”E timpul nostru”
Related Posts
Categories EditorialPosted on
Mazăre și Constantinescu – lăcomia care le-ar putea fi fatală politic
Constanței i se mai spune, știți deja, ”Republica Mazăre”. Un stat în stat. Nici opoziția, dar nici cei din propriul partid nu au fost bucuroși de această ascensiune a grupării Mazăre – Constantinescu, de enclavizarea județului. Opoziția, din motive evidente, iar colegii de parti...
Categories EditorialPosted on
CONSTANTINESCU este DISPERAT! Ca şi Dan Voiculescu, „preşul” suspendat şi penal al Consiliului Judeţean Constanţa aruncă milliardele furate pe avocaţi scumpi, dar… expiraţi!
Este din ce în ce mai evident că, la Bucureşti (spre deosebire de judeţe, inclusiv în Constanţa, unde o mare parte dintre judecători şi procurori sunt… corupţi până-n măduva oaselor!), au început să cadă, unul după celălalt, miturile unor avocaţi, consideraţi, pe vremea când ...