Categorii
La zi trimitere stanga (cu foto)

Eliade Bălan: O amânare cât o înfrângere

Eliade Bălan: O amânare cât o înfrângere

FOTO Agerpres

Toate demersurile lui Traian Băsescu și ale lui Emil Boc cu privire la reorganizarea teritorială până la sfârșitul anului au rămas fără finalitate. Puterea a fost nevoită să accepte înfrângerea chiar dacă planul de descentralizare nu a fost abandonat de guvern. Opoziția a reușit să se impună refuzând orice inițiativă legată de desființarea județelor și a consiliilor județene.

De partea PSD și PNL au fost și maghiarii care, poate mai evident ca niciodată, și-au impus categoric punctul de vedere referitor la păstrarea actualei configurații și structuri administrative pentru județele Harghita și Covasna.

UDMR a blocat practic tentativa președintelui de a împărți țara în opt regiuni, la care să se adauge două județe bugetate de la București. În aceste condiții, riscul ca actuala coaliție să se rupă a fost evitat printr-o decizie de amânare, acceptată cu greu de PDL în ultimul moment.

Uniunea și-a urmărit interesul chiar dacă soarta guvernului era în pericol. Kelemen Hunor știa că nu va pierde cartea ”Tinutul Secuiesc” dintr-un motiv foarte simplu, acela că pedeliștii nu-și permiteau să piardă guvernarea în acest moment.

Dorința de a rămâne la Palatul Victoria a fost mai mare decât ambiția de a reorganiza țara înainte de alegerile locale. Șeful statului a simțit presiunea maghiarilor exercitată prin declarații și acțiuni referitoare la autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc.

Mai mult decât atât, locatarul de la Cotroceni a ajuns la concluzia că de data asta maghiarii au un moment favorabil pentru dezideratul autonomiei, fapt pentru care a trebuit să accepte soluția compromisului printr-o amânare echivalentă până la urmă cu o înfrângere politică.

USL nu a avut de ce să fie îngrijorată. Liderii Ponta și Antonescu nu puteau să nu se folosească de ”vârful de lance„ din interiorul coaliției portocalii, care, în linii mari, a avut cam aceeași viziune cu privire la reorganizarea teritoriului, respectiv rămânerea actualei structuri administrative și a consiliilor județene, la care să se înființeze un număr de regiuni având la bază mai multe criterii.

Un lucru este cert, acela că niciodată liberalii și pesediștii nu au făcut referire concretă la cererea expresă formulată de UDMR.

Niciun lider al USL nu a dat de înțeles că revendicările maghiarilor legate de autonomie pot avea un rezultat pozitiv dacă Uniunea face opoziție PDL.

S-a văzut acest lucru și din ezitarea președintelui Hunor de a amenința direct cu trecerea de partea celor două partide aflate în conflict deschis cu puterea. A fost conștient că dacă trece în barca opoziției nu va putea obține mai mult decât dacă stă alături de pedeliști.

Prin urmare, președintele s-a văzut în situația de a fi oprit din drum chiar de către un membru al coaliției de guvernământ.

Planul ”B” de care se tot vorbește la televizor nu acoperă eșecul recent din actul de guvernare. Veți vedea câte obstacole vor apărea în cale măsurilor privind descentralizarea și cât timp va fi necesar să se ajungă la o funcționare optimă a instituțiilor reformate.

Vin alegerile și PDL intră într-o nouă fază a confruntărilor cu disponibilizații. Se apropie campania electorală și guvernul vrea să ia pâinea și cuțitul celor care conduc puzderia de inspectorate, agenții etc. Cu siguranță că Emil Boc va dori să recupereze terenul pierdut.

Soluția amânării nu-i convine chiar dacă tema reorganizării teritorului a prins și la opoziție. Există certitudinea că refuzul manifestat față den transformarea regiunilor de dezvoltare în opt ”regiuni-mamut” să fie exploat electoral, vinovați de tegiverare fiind PSD și PNL.

Comisia care urmează să lucreze pe timpul verii la studiul privind reorganizarea administrativă a țării nu are cum să ajungă la un numitor comun în 2011, câtă vreme diferențele de viziune între cele patru partide- includ aici și UDMR- pe această temă sunt la foarte mari.

Deosebiri esențiale există și în ceea ce privește revizuirea Constituției. Un obstacol de trecut la fel de mare pentru Traian Băsescu, deoarece majoritatea actuală din Parlament este insuficientă pentru ca schimbarea să se producă fără votul Opoziției.

Eliade BĂLAN