Mafia vămilor. Un fenomen despre care toată lumea vorbeşte, despre care toată lumea ştie, dar împotriva căruia, autorităţile, indiferent care au fost ele de-a lungul timpului, nu au luat nici un fel de măsură. Pentru că mafia vămilor produce foarte mulţi bani negri, bani care sunt necesari atât în campaniile electorale, cât şi unor lideri politici convinşi că după ce au fost aleşi, musai că trebuie să plece acasă după terminarea mandatului cu buzunarele pline şi conturile rotunde. Când ne referim la mafia din vămi, nu avem în vedere micul trafic şi şpăgile minuscule pe care le iau lucrătorii vamali în mod, din păcate, devenit normal. Este adevărat că şi mica şpagă, cei câţiva euro sau pachete de ţigări ori cafea trebuie combătută cu cea mai mare fermitate, pentru că marea este formată din picături, iar picătură cu picătură, pachet de ţigări cu pachet de ţigări, euro cu euro, se strâng sume impresionante. Dar să nu cădem în capcana pe care din când în când ne-o întind autorităţile şi să nu vedem pădurea din cauza copacilor. Vorbim, în această anchetă, de marea mafie, cea care câştigă zeci de milioane de euro, protejată de la nivelul cel mai înalt. Traficul şi evaziunea cu roduse petroliere – materiale energetice, cum sunt ele denumite tehnic – sunt preferatele activităţilor mafiote, pentru că aduc profituri uriaşe în intervale foarte scurte de timp, fără prea mare bătaie de cap.
Ieri, însuşi Sorin Blejnar, fost mai marele ANAF, deci şi şef al vămilor din patria noastră, socotit a fi „regina” de pe tabla de şah a infracţiunilor şi evaziunii din vămi, a fost chemat la DNA într-un dosar care are ca obiect neplata accizelor la peste 5.000 de tone de motorină. Desigur că nu este altceva decât încă puţin praf aruncat în ochii opiniei publice. Dosar care, ca toate celelalte, se va lungi pe ani buni de-acum încolo, până, eventual, fapta lui Blejnar, dacă va fi găsit vinovat, se va prescrie. Aşa cum s-a întâmplat în atâtea rânduri. De altfel, fostul şef al ANAF a ieşit de la anchetă surâzător, zicând că este nevinovat. Şi dacă ar fi, ar păţi ceva?
Premeditare în cârdăşia Vamă-evazionişti
În episodul trecut, am încercat împreună să descâlcim păienjenişul de firme şi firmuliţe, de acte şi adeverinţe imaginat de evazionişti cu sprijinul clar al lucrătorilor vamali, pentru a se pierde urma accizelor. V-am prezentat firma „SC Oscar Downstream SRL”, care este mama evaziunii şi care are ca pui alte cinci firme intermediare, care ba îşi schimbă sediul, ba acţionariatul, ba se desfiinţează. Nu am analizat până acum decât una dintre cele cinci firme, „SC Valkar SRL” şi ne-am luat cu mîinile de cap. Firma a folosit toate tertipurile pe care vi le-am dezvăluit în această anchetă, pentru a frauda statul. Mai întâi şi-a schimbat numele, din „SC Internaţional Valkar SRL” în ceea ce poartă astăzi cu mândrie, „SC Valkar SRL”. După aceea şi-a mutat sediul social, din Bacău, unde era iniţial, pe malul mării, în comuna Nicolae Bălcescu. După aceea şi-a vândut toate proprietăţile unei alte firme. După aceea şi-a nunmit un nou administrator, în persoana unui cetăţean german. Tot tacâmul adică. Nu a rata nici un tertip al evaziunii.
În legătură cu vânzarea proprietăţilor firmei însă, a apărut o problemă. Problemă care dovedeşte cât se poate de clar implicarea cu premeditare, subliniem, cu premeditare a organelor vamale constănţene.
Despre ce este vorba. Conform legii, o dată cu nemaiîndeplinirea condiţiilor de a mai fi în posesia unei autorizări de antrepozit fiscal (este vorba de vinderea proprietăţilor către o altă firmă), administratorul „SC Valkar SRL”, mai corect spus, noul administrator, cetăţeanul german, a cerut revocarea autorizaţiei. Până aici, totul legal. Problemele încep însă o dată cu şedinţa în care s-a analizat acest caz. În şedinţa din 12.11.2001, DJAOV Constanţa decide revocarea autorizaţiei pentru „SC Valkar SRL”. Surprinzător însă, fix în aceeaşi şedinţă, aceeaşi DJAOV Constanţa decide emiterea autorizaţiei de antrepozit fiscal pentru firma „ SC Excella Real Grup SRL”, adică exact firma căreia „SC Valkar SRL” i-a vândut toate proprietăţile sale şi care, firesc, are sediul la aceeaşi adresă din comuna Nicolae Bălcescu.
Să nu fim cârcotaşi şi să spunem că ar putea fi o simplă coincidenţă, deşi, după părerea noastră este un caz flagrant de schimbare a numelui firmei, una dintre metodele de fraudare ale statului, care ar fi trebuit să dea de gândit şefilor DJAOV Constanţa. Nu s-a întâmplat aşa. Au luat autorizaţia unei firme şi au dat-o practic alteia, cu sediul la aceeaşi adresă.
Dovada clară însă de premeditare a acestei manevre este faptul că iniţial, pentru şedinţa despre care vorbim, din 12.11.2008, nu se afla pe ordinea de zi, nici revocarea autorizaţiei pentru prima firmă, nici autorizarea celei de-a doua. Conform procesului verbal al şedinţei comisiei pentru autorizarea operaţiunilor cu produse supuse accizelor armonizate, a fost aprobată ordinea de zi suplimentară. Aprobarea a fost făcută cu unanimitate de voturi. Despre ce era vorba în ordinea de zi suplimentară? Răspuns corect! Despre retragerea autorizaţiei pentru „SC Valkar SRL” şi autorizarea „SC Excella Real Grup SRL”. De astă dată, nu mai putem crede în coincidenţe. În graba de a face această măsluială au geşit un pic. Au inversat pe coala de hârtie suplimentară, ordinea firescă a lucrurilor. Aşa că au pus mai întâi autorizarea celei de-a doua societăţi şi apoi retragerea autorizaţiei primei. Au băgat de seamă prostia şi, în aceeaşi şedinţă, cu aceeaşi unanimitate, au decis să schimbe ordinea, respectiv întâi dezautorizarea şi apoi autorizarea. Şi nici asta nu o mai putem considera coincidenţă, ci premeditare. Vorba cu graba care strică treaba a fost însă valabilă şi în acest caz. S-au grăbit să scrie foaia, au inversat ordinea societăţilor, dar de dres nu au dres-o decât pe „SC Valkar SRL”. Pe „SC Excella Real Grup SRL” au lăsat-o aşa, autorizată în acea zi. „Valkar” însă a primit înştiinţarea oficială că i s-a retras autorizarea abia după 22 de zile de la data în care a avut loc şedinţa. Astfel încât în acest interval de timp au funcţionat două societăţi comerciale, autorizate ca antrepozite fiscale, pe acelaşi amplasament, în comuna Nicolae Bălcescu. Pare doar o greşeală funcţionărească. Pare doar. Este însă supremul exemplu că totul a fost premeditat. În acest interval de 22 de zile, firma mamă, „SC Oscar Downstream SRL” a livrat în mai multe rânduri către „SC Valkar SRL” sute de tone de motorină, aşa cum am demonstrat cu documente în episodul trecut. Care-i şmecheria. Firma care a livrat este curată ca un înger, pentru că a trimis marfa către un antrepozit fiscal autorizat. Deci, nu trebuie să plătească accizele. Numai că la data livrării, „SC Valkar SRL” nu mai avea nimic, vânduse tot. Aşa că nu se mai ştie unde au ajuns sutele de tone de motorină livrate. Asta din punct de vedere al scriptelor, pentru că noi ştim că au ajuns în rezervoarele proaspăt cumpărate de „SC Excella Group SRL”, care ea ştie ce-o fi făcut cu ele.
Şi pentru a nu fi acuzaţi că vorbim neadevăruri, să cităm din nou din documentele oficiale pe care le avem la redacţie:
„Autorizaţia „SC Valkar SRL” a fost revocată în data de 12.11.2008 aceasta, conform deciziei comisiei, a produs efecte până la data comunicării, respectiv 8.12.2008, de unde rezultă că pentru intervalul de timp 1.12.2008 – 8.12.2008 două societăţi au avut calitatea de antrepozitari pentru acelaşi antrepozit fiscal.”
Să reţinem faptul că decizia ca revocarea autorizaţiei să producă efecte abia la data comunicării, a fost tot a comisiei. Astfel s-a ajuns la situaţia de mai sus. Dacă mai vreţi încă o dovadă a premeditării, aflaţi că fotocopia dosrului de retragere a autorizării pentru „SC Valkar SRL” a fost transmisă prin fax de către DJAOV Constanţa, Biroul Autorizări, la data de 16.12.2008. Deci, cu 8 zile mai târziu faţă de data la care a avut loc şedinţa.
Concluziile raportului din care cităm în continuare ne dau dreptate în totalitate: „Astfel (prin această şmecherie a datelor de comunicare, nr.) comunicarea s-a făcut cu o întârziere de cca 22 de zile, în condiţiile în care potrivit OMEF nr 1.459 din 2006 stipulează că această comunicare se face în cel mult 5 (cinci) zile de la data deciziei. Faptul că nu s-au respectat aceste prevederi, a făcut posibil ca în acest interval de întârziere societatea să mai primească importante cantităţi de produse energetice de la „SC Oscar Downstream SRL”, practic într-un regim legal din acest punct de vedere, deoarece revocarea este valabilă de la data la care a fost comunicată, dar în fapt, în mod nelegal, deoarece societatea nu mai deţinea antrepozitul, care aşa cum am menţionat mai sus, era vândut încă din data de 03.11.2008, deci nici legal şi nici fizic societatea nu mai putea desfăşura activitate specifică unui antrepozit.
Este semnificativ de subliniat faptul că, pentru ca această motorină să fie transportată în regim suspensiv (adică cu plata accizelor la beneficiar şi nu la furnizor nr.), trebuia să fie confirmat DAI-ul şi din baza de date Ro-DAI rezultă că acesta a fost confirmat, ori această confirmare presupune că trebuie reţinută răspunderea în sarcina reprezentantului structurii ANV care a făcut această confirmare.”
Cu alte cuvinte, fals şi uz de fals comise de către lucrătorii vamali.
Un depozit mai mare pe dinăuntru decât pe dinafară
Potrivit deciziei de imputare nr 58 din 31.03.2009 întocmită de reprezentanţii DRAOV Constanţa, prin care au fost stabilite obligaţii suplimetare de plată în sarcina „SC Valkar SRL”, societatea a achiziţionat în sistem suspensiv pe perioada mai 2008 – decembrie 2008 cantitatea totală de 45.819,425 tone de produse energetice de la diferite antrepozite fiscale. Astfel, de la „SC Oscar Downstream SRL” , 44,371 tone de motorină nemarcată şi 2.657 tone de motorină nemarcată de la „SC Oil Terminal SA”.
Şi ca ultimă dovadă a premeditării şi complicităţii evazioniştilor cu lucrătorii vamali: Cantităţile de motorină intrate în rezervoarele „SC Valkar SRL” în diferenţa aceea de zile de la retragerea autorizaţiei şi până la comunicarea ei, când a funcţionat ilegal adică, a fost cu mult mai mare decât capacitatea de depozitare.
În episodul următor vom încerca să descâlcim firul cu o altă firmă care face parte din caracatiţă: „SC Excella Real Grup SRL”, cea care a cumpărat de la „SC Valkar SRL” întreg patrimoniul.
