Muzeul cu 19.000 de exponate ascunse

Categories trimitere dreapta, UtilPosted on

Muzeul cu 19.000 de exponate ascunse

Istoria Cetății Făgărașului începe din secolele XII-XIII, când era o construcție din lemn pentru apărare, cu șanț și val de pământ.

Distrusă de invazia tătară din 1241, este refăcută în piatră în secolul al XIV-lea.  Două veacuri mai târziu, Ștefan Mailat, stăpânul feudal al Făgărașului, apoi voievod al Transilvaniei, transformă cetatea în castel voievodal.

În 1599, Mihai Viteazul pătrunde în cetate și o donează soției sale, Doamna Stanca. Arhitectura monumentului este completată și înfrumusețată în secolul al XVII-lea de principii Transilvaniei Gabriel Bethlen și Gheorghe Rakoczi. Ulterior, stăpânirea austriacă îi aduce adaptări strict militare pentru a o utiliza drept adăpost al garnizoanelor.

În perioada 1948-1960 funcționează ca închisoare pentru deținuții politici ai regimului comunist.

În prezent, adăpostește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, din a cărui colecție fac parte piese de valoare precum masca romană de paradă din secolele II-III, un tezaur monetar medieval, sculpturi ale lui Virgil Fulicea, obiecte arheologice și etnografice, documente de istorie medie și modernă a Țării Făgărașului.

Datorită transformărilor succesive, edificiul este unicat în țară prin îmbinarea armonioasă a elementelor arhitectonice romantice, gotice, renascentiste și baroce.

Deși este cel mai bine conservată cetate din România, trecerea timpului și a oamenilor face necesare unele lucrări de restaurare, modernizare și întreținere, pentru care însă autoritățile nu găsesc fonduri.

Unul dintre acoperișurile monumentului este în paragină. Zidurile de la poartă s-au prăbușit  în repetate rânduri din cauza trepidațiilor produse de stațiile de amplificare folosite la spectacolele organizate lângă cetate.

Sistemul de încălzire este defectuos, periclitând soarta exponatelor. Deși în patrimoniul muzeului se află peste 20.000 de piese, mai puțin de 1.000 sunt expuse, deoarece, din cele 85 de încăperi ale clădirii, doar 13 sunt funcționale.

În unele spații restaurarea a fost începută și nefinalizată din lipsă de bani, iar cele complet renovate s-au degradat. De asemenea, se impune continuarea descărcării arheologice în curtea exterioară.

Directorul muzeului, Gheorghe Dragotă, explică: „Starea actuală de degradare a Cetății Făgărașului este cauzată și de condamnabila pasivitate a forurilor competente, care nu se implică suficient. E un lucru care poate fi dovedit: nici unul dintre consiliile locale de până acum nu a participat cu nici un leu pentru restaurare”.

Pe biroul directorului zac teancuri de memorii care au fost înaintate în zadar. Autoritățile nu par să știe că a preveni este mai ușor decât a repara. În loc să stopeze avansarea deteriorării clădirii și a exponatelor prin investiții în renovare, acestea consideră că Cetatea Făgărașului nu reprezintă o prioritate.

„Răspunsurile autorităților sunt evazive și aruncă pisica de la una la alta. Spun că, fiind pe teritoriul Făgărașului, cetatea este în proprietatea primăriei, care ar trebui să se implice.

Primăria susține că nu are fonduri și că ar trebui să intervină Guvernul prin Ministerul Culturii. Guvernul răspunde că are peste 2.000 de monumente în stare mult mai avansată de degradare, care trebuie restaurate”.

În spatele popularității muzeului se află oameni cu pregătire intelectuală și activități diverse care au nevoie de susținere financiară.

„De multe ori am spus-o în Consiliu și în comisii:  «Dacă nu ne asigurați fondurile pentru a funcționa cât de cât normal, pur și simplu ne îndemnați la inactivitate». Pentru că activitatea de muzeu înseamnă nu doar ce se vede, ci și cercetare, dezvoltarea patrimoniului prin achiziții, conservare, restaurare, valorificare prin expoziții, publicații, articole științifice, organizarea unor simpozioane, colocvii, sesiuni științifice. Și totul costă”.

Gheorghe Dragotă dorește, pe lângă renovarea edificiului, implementarea unui concept muzeal modern. Legenda reînviată a fecioarei de fier din Cetatea Făgărașului ar putea concura cu mitul lui Dracula.

„Vrem să facem un muzeu-spectacol, cu mijloace muzeotehnice moderne, în care să reconstituim cetățile dacice, Cetatea Făgărașului în evoluția sa, cetatea de la Breaza a legendarului Negru Vodă – un simbol al Făgărașului, breasla de referință a zonei –, cea a tăbăcarilor, un bordei din munți, iar în turnul-temniță – o sală de tortură cu legendara fecioară de fier, pe care intenționăm să o transformăm într-un brand al Făgărașului.”

Pentru restaurare ar fi necesare aproximativ 15 milioane euro, iar pentru modernizare și valorificarea spațiilor, încă 10 milioane. Obținerea acestor sume de bani pare însă o luptă cu morile de vânt. „Am înaintat proiectul Consiliului Local, dar nu am primit răspuns.

Apoi, Ministerului Culturii, care ne-a trimis la Administrarea Fondului Cultural Național. Însă, deoarece această instituție oferă sume mici, pentru amenajarea unor săli de expoziții, nu pentru un întreg muzeu, ni s-a răspuns să apelăm la Consiliul Local…

O altă posibilitate ar fi atragerea de fonduri europene, dar în acest caz este necesar să contribuim cu o cotă parte, or, noi nu avem bani nici să supraviețuim. Acum am luat foarte târziu salariile și avem bani pentru funcționare doar până în trimestrul al treilea.”

O altă problemă a cetății este o biserică recent ridicată în imediata vecinătate. Deși îi recunoaște valoarea arhitectonică, directorul muzeului își exprimă nemulțumirea față de noua construcție:

„Făgărașul nu avea nevoie de un astfel de mastodont. După lege, nu este corectă amplasarea, deoarece se situează în zona de protecție a cetății, obturându-i vizibilitatea. Cu jumătate din cât s-a investit în biserică se putea restaura întreaga cetate. Foarte mulți bani le-au provenit de la Consiliul Județean, Consiliul Local și Ministerul Culturii, iar noi nu am primit nimic.”

Pasionat de munca sa și preocupat constant de valorificarea patrimoniului pe care îl are în grijă, Gheorghe Dragotă nu se lasă intimidat de refuzul autorităților locale. Speră că vreo instituție din afara țării va înțelege valoarea Cetății Făgărașului și că va primi fondurile necesare pentru a-și vedea proiectele realizate cât mai repede.

„Poate în unele părți există mai multă deschidere. Respectul față de cultură rezidă din nivelul de educație, informare și cultură al fiecărui individ. Dacă aceștia nu au cultură, sigur că nu au aplecare asupra noastră.”

20.000 de piese se află în patrimoniul muzeului. Doar 1.000 sunt expuse, din cauza lipsei spațiului.

Anca ALBU