Covor roșu pentru China
Cea mai importantă vizită de stat în SUA din ultimii 30 de ani – cum a fost calificată de unii experți vizita președintelui chinez Hu Jintao – a fost un succes. Pentru oaspete, comentează presa internațională.
De la covorul roșu și cele mai înalte onoruri militare până la un dineu de stat la Casa Albă, la care Prima Doamnă a purtat o rochie roșie, toate elementele protocolului de „grad zero” s-au regăsit în primirea pe care actuala Administrație americană i-a făcut-o președintelui chinez, Hu Jintao.
O mare diferență față de comportamentul precedentului ocupant al Casei Albe, George W. Bush, care, în 2006, a refuzat să găzduiască un dineu de stat pentru președintele Hu. Iar acesta nu a fost singurul afront adus atunci liderului de la Beijing: ceremonia de întâmpinare la Casa Albă a fost întreruptă de un protestatar din secta Falun Gong, iar crainicul care anunța oaspeții a confundat (scrie „New York Times”) denumirea oficială a Chinei cu cea a Taiwanului.
Între timp însă, China a devenit principalul creditor al SUA și a doua putere economică a lumii – în 2010 a înregistrat o creștere economică de 10,3% din PIB, fapt anunțat chiar în timpul vizitei lui Hu la Washington. „Cum să fii dur cu bancherul tău?”, ar fi întrebat secretarul de stat american, Hillary Clinton, într-o discuție cu premierul australian, potrivit unei telegrame făcute publice de site-ul WikiLeaks. În aceeași ordine de idei, site-ul satiric „The Onion” a publicat pe Twitter o „știre de ultimă oră: președintele chinez, Hu Jintao, a plătit pentru dineul de stat în timp ce președintele Obama era la baie”.
Afaceri și câștiguri de imagine
Președintele american a salutat încheierea unui acord prin care SUA vor realiza în China exporturi în valoare de 45 miliarde dolari. Între altele, China va cumpăra în perioada 2011-2013 200 de avioane Boeing în valoare de 19 miliarde dolari, iar compania GE, în parteneriat cu Ministerul chinez al Căilor Ferate, va aduce tehnologia trenurilor de mare viteză în SUA, producând în schimb locomotive pentru China.
„De la mașini industriale la software, de la aviație la agricultură, aceste afaceri vor susține aproximativ 235.000 de locuri de muncă americane”, a declarat Obama la conferința de presă comună cu omologul său chinez.
Sinologul Elizabeth Economy de la Council on Foreing Relations susține însă că o evaluare a consecințelor acestui acord este prematură: „Câte locuri de muncă sunt legate cu adevărat de aceste noi contracte? Riscăm să obținem doar un câștig pe termen scurt furnizând tehnologie avansată care va fi copiată de concurenții sau de partenerii chinezi? Cât timp va mai avea Boeing muncitori în SUA, dacă transferă tehnologie și face fabrici în China? (…) Suntem într-o cursă foarte strânsă pentru a ne menține în frunte în domeniul inovațiilor, pentru a ne menține afacerile din China în următorii cinci până la zece ani”.
Vizita în SUA a președintelui Hu nu a adus nici un progres în problema politicii monetare a Chinei, acuzată că menține un yuan slab pentru a favoriza exporturile.
Dacă pentru SUA câștigul este preponderent economic, China a înregistrat un mare succes în plan simbolic, de imagine. Potrivit unui comentariu publicat în „The New York Times”, din punctul de vedere al Chinei, vizita a avut două obiective: de a arăta că președintelui Hu i se acordă respectul cuvenit șefului unui stat puternic – ceea ce s-a demonstrat prin onorurile acordate la Washington – și de a sublinia aspectul de „softpower” al politicii chineze, prin vizita la Chicago, oraș înfrățit cu Shanghai, din care autoritățile locale au ambiția de a face „orașul american cel mai primitor pentru oamenii de afaceri chinezi”.
În metropola din Midwest au sediul pentru operațiuni în SUA aproximativ 300 de companii chinezești, funcționează Institutul Confucius – centru cultural finanțat de guvernul de la Beijing –, iar în școli a fost introdusă limba chineză.
„Pilula amară“
Criticile legate de încălcarea drepturilor omului au fost „pilula amară” pe care președintele Hu a trebuit să o înghită ca o compensație pentru onorurile cu care a fost primit, a comentat cotidianul italian „La Repubblica”, remarcând că liderul chinez a rămas la fel de impasibil ca replica sa de la Muzeul figurilor de ceară când președintele SUA a abordat această chestiune în conferința de presă comună.
Hu Jintao a fost salvat de sistemul de traducere simultană, din cauza căruia nu a auzit întrebarea corespondentei AP referitoare la Liu Xiaobo, laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru Pace, remarcă „La Repubblica”. Când întrebarea a fost repetată de o altă ziaristă, președintele Hu a declarat că drepturile omului sunt principii universale, dar în aplicarea lor trebuie să se țină seama de specificul național.
Un alt moment mai dificil pentru președintele Hu a fost întâlnirea cu liderii Congresului, care nu l-au menajat, făcându-se ecoul alegătorilor nemulțumiți de pierderea locurilor de muncă din cauza relocării în China și în alte state a unităților de producție în principal, dar și a altor afaceri. Președintele Camerei Reprezentanților, John Boehner, și liderul democraților din Senat, Harry Reid, au boicotat dineul de stat în onoarea președintelui chinez.
Abordarea de către Congres și Casa Albă a unor poziții diferite se înscrie în modul normal de funcționare a unei democrații și ar putea fi invocată de președintele american pentru a obține unele concesii, invocând presiunile din partea legislativului, comentează „The New York Times”.
Bancă chineză în SUA
Cu prilejul vizitei președintelui Hu la Chicago, a fost semnat un acord prin care ICBC (Banca Industrială și Comercială a Chinei) a cumpărat un stoc majoritar de acțiuni ale diviziei americane a Bank of East Asia, devenind astfel prima bancă chineză controlată de stat care achiziționează filiale operaționale în SUA.
Dana HĂDĂREANU