Florin Gabrea: „Nicadorii”, „Decemvirii” și Adrian Păunescu
La una dintre edițiile emisiunii „Profesioniștii”, Eugenia Vodă l-a avut ca invitat pe „maestrul” Ion Cristoiu. „Maestrul” s-a remarcat, înainte de 1989, prin activitate gazetărească la mai multe publicații, printre care și „Scânteia Tineretului” (organul de presă al CC al UTC, „copilul” celebrului cotidian comunist „Scânteia”).
Florin Gabrea
După 1989 a dus o activitate neobosită de jurnalist, creator de ziare și reviste, comentator politic, pamfletar de ocazie (cu urmări juridice, uneori, nefaste pentru obrazul și punga proprie, precum în cazul Gabrielei Adameșteanu și în al lui Christian Mititelu).
Din când în când, „maestrul” se retrage în templul cultural al Bibliotecii Academiei, de unde își trage seva și inspirația pentru „operele” sale. Cu tolba plină, după o activitate de doi ani în care s-a dedicat cercetării Mișcării Legionare și a „căpitanului” C. Zelea Codreanu, a fost tocmai bun ca interlocutor pentru vioaia, locvacea și incomoda jurnalistă a TVR, care își privește mai toți partenerii de dialog cu ochi de oțel, inimă largă și înțelegere admirativă.
Neprotocolara tutuire între cei doi s-a transformat într-o legănată îngânare, ca o reverie, în care „maestrul” împărtășea din experiența cognitivă, empatică și aprofundată, legată de martirul legionar. C.Z. Codreanu ar fi fost un romantic ce visa o națiune creștină, liberă și necontaminată de corupție. Ce conta șirul asasinatelor oribile, ale lui I.G. Duca, Mihai Stelescu, Nicolae Iorga, Armand Călinescu, comise de diverși „Nicadori”, „Decemviri” sau de alți fanatici, asasinate care au culminat cu rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, o adevărată hecatombă, în numele „purificării spirituale”, spre oroarea și rușinea vieții politice românești?
„Te-ai îndrăgostit de Zelea Codreanu?”, întreabă impudic și indiscret doamna realizatoare a emisiunii, fermecată de argumentele persuasive ale „maestrului”. Drept urmare, TVR a primit o scrisoare de protest din partea a 100 de personalități culturale din țară și din străinătate, șocați de impasibilitatea inadmisibilă a acesteia. „Îndrăgostitul” de „căpitan” își dă încă o dată măsura infatuării, a lipsei de respect civic și a grobianismului proverbial, răspunzând insolent la protestul „mătușilor, al unor neica-nimeni și al pițifelnicilor de tot felul”.
Prompt, dar împins de la spate și cu relativă blândețe, CNA sancționează TVR cu somație publică. La fel de prompt, un grup vigilent și revoltat, format din 10 personalități marcante (Marie France Ionesco, David Esrig, Gabriel Liiceanu, Cristian Mungiu, Toma Pavel, Lucian Pintilie, Andrei Pleșu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu și Silviu Purcărete), precum gardienii unui rond de noapte, protestează faţă de măsura luată de CNA, acuzând instituția de aplicare a unei „duble măsuri”.
Şi anume: În cazul morții lui Adrian Păunescu, la care televiziunile ar fi fost spațiul de liberă exprimare a adeziunilor, „permițând apologia unuia dintre actorii principali ai unui regim totalitar, vinovat de crime și abuzuri”, nu au luat aceeași măsură punitivă.
Din câte știm noi, Adrian Păunescu s-a făcut vinovat de multe păcate, dar crime deșănțate, la comandă politică, nu se regăsesc pe lista acestor păcate. O stare de confuzie regretabilă, creatoare de grotesc și perplexitate. „Est modus in rebus”.