Stii cand vine o raceala datorita simptomelor relevatoare precum durerea in gat, tusea sau nasul infundat. Dar s-ar putea sa nu fii atat de adaptat la semnele starii de bine psihice care se apropie.
Depresia in crestere, anxietatea crescanda si traumele nerezolvate, toate se manifesta prin simptome fizice si comportamentale care pot fi omise sau respinse daca nu stim ce sa cautam.
Cunoasterea inseamna putere: atunci cand intelegem semnele de avertizare, ne putem pregati mai degraba decat sa reactionam la problemele psihologice. Nu toti acestia sunt anumiti indicatori ai unei crize de sanatate mintala, dar pot fi ceva de urmarit.
1) Dormiti prost
Somnul mai mult, mai putin sau prost este atat un simptom, cat si o cauza a problemelor de sanatate mintala. Cand suntem deprimati, anxiosi sau scapati de stres, somnul nostru are adesea de suferit. In schimb, odihna inadecvata afecteaza o serie de procese cognitive si fiziologice esentiale pentru bunastarea mentala, inclusiv atentia, reglarea emotionala si abilitatile de rezolvare a problemelor, lasandu-ne vulnerabili la anxietate si depresie.
Somnul excesiv poate fi, de asemenea, un motiv de ingrijorare. Hipersomnia caracterizeaza aproximativ jumatate din episoadele depresive majore. Mai ales daca ramai neodihnit chiar si dupa ce ai dormit, considera asta un steag rosu.
Cosmarurile persistente sunt un alt semn de avertizare legat de somn. Daca implica imagini sau senzatii care amintesc de o experienta traumatica si te lasa sa te simti stresat pe tot parcursul zilei, cosmarurile pot fi un semn al tulburarii de stres posttraumatic.
2) Ti se simte in stomac
La fel ca somnul, problemele gastro-intestinale pot provoca si pot rezulta din suferinta psihologica. Asta pentru ca sistemul gastro-intestinal si creierul sunt strans legate, fiecare trimitand si primind mesaje legate de emotii ( pur si simplu nu pot digera nimic , spune intestinul, pe care creierul le interpreteaza ca Lucrurile de care obisnuiam sa ma bucur nu le simt. mai bine ) si amenintari percepute ( Asta nu pare sigur! spune creierul; mai bine m-as strange , raspunde intestinul).
Legatura intestin-creier poate fi extrem de evidenta, ca atunci cand ne simtim greata inainte de un eveniment mare, dar suferinta cronica poate trece sub radar. Este esential sa nu respingeti crampele, indigestia, problemele intestinale si alte preocupari gastro-intestinale ca fiind pur fiziologice, mai ales daca nu puteti identifica un declansator evident, cum ar fi o schimbare a dietei sau a medicamentelor.
3) Obiceiurile tale alimentare se schimba
Datorita in parte conexiunii intestin-creier, suferinta psihologica poate afecta si apetitul. Aproximativ jumatate dintre cei care sufera de tulburare depresiva majora au apetit scazut; aproximativ o treime observa ca le creste apetitul.
Depresia poate influenta, de asemenea, ce alimente dorim. Deoarece carbohidratii declanseaza eliberarea serotoninei, este mai probabil sa ajungem la alimente reconfortante bogate in carbohidrati, cum ar fi paste, prajituri sau chipsuri de cartofi cand suntem depresivi.
Obiceiurile alimentare sarace pot fi, de asemenea, un semn ca nu abordezi stresul intr-un mod sanatos. Cei mai multi dintre noi s-au angajat in alimentatia stresanta, iar studiile au aratat ca este un lucru real.
4) Nu poti fi motivat
Amotivarea este un semn distinctiv al mai multor tulburari de dispozitie – doua saptamani de aceasta afectiune indeplinesc pragul clinic pentru un simptom al tulburarii depresive majore. Lipsa de motivatie pare sa provina din dificultati de a-si perfectiona atentia si de a scapa de discutiile de sine stranse sau critice ( doar o sa esuez, asa ca de ce sa ma mai chinui sa incerc? ).
Amanarea ca raspuns la activitatile care va displac cu adevarat – programarea unei intalniri la dentist, depunerea taxelor – ar trebui sa fie putin motiv de ingrijorare. Dar lupta pentru a tine pasul cu responsabilitatile zilnice ale vietii timp de cateva saptamani poate fi un semn al starii de bine psihice in crestere.
5) Nu iti plac lucrurile care de obicei conteaza pentru tine
Depresia distruge bucuria vietii, motiv pentru care anhedonia, un termen care se traduce prin „fara placere”, este considerat unul dintre cele mai de incredere simptome ale depresiei.
Nu este complet clar ce cauzeaza anhedonia, dar unele studii au legat depresia cu sensibilitatea redusa la recompensa. Aceasta inseamna ca lucrurile care ne-ar face in mod normal sa ne simtim bine, cum ar fi timpul cu cei dragi sau un hobby preferat, nu elibereaza atat de multa dopamina atunci cand ne simtim deprimati.
Incapacitatea de a se bucura de placerile vietii mai mult de o saptamana sau doua ar trebui considerata un avertisment asupra depresiei.
6) Nu ai chef sa pleci din casa
Izolarea poate semnifica o varietate de probleme de sanatate mintala, in functie de context. Sa stai acasa din cauza lipsei de motivatie sau a sentimentului ca nu te vei bucura de tine poate fi un semn de depresie, mai ales daca este insotit de convingeri negative despre tine ( nimeni oricum nu ar vrea sa iasa cu mine ).
Izolarea din teama ca s-ar putea intampla ceva rau este o caracteristica a anumitor tulburari de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate sociala, care implica frica de judecata sau ridicol din partea celorlalti si agorafobia, care implica teama de a nu putea scapa sau de a primi ajutor intr-o situatie periculoasa. . (Pentru mai multe informatii despre aceasta tulburare, consultati „Ce este tulburarea de anxietate sociala?“)
Izolarea poate fi, de asemenea, un raspuns la traume. Suntem predispusi sa evitam situatiile care ne amintesc de o experienta traumatica, chiar daca nu o recunoastem intotdeauna in mod constient.
7) Ai fost captivant in ultima vreme
Este usor sa dai vina pe un temperament scurt pe factorii externi — un sef prost, trafic, facturi. Dar sa te gasesti in mod constant la margine, frustrat sau furios poate fi un semn al preocuparilor psihologice subiacente.
Studiile sugereaza ca stresul cronic si ingrijorarea pot afecta functionarea cortexului prefrontal, partea a creierului responsabila pentru functiile executive cruciale, inclusiv reglarea atentiei si emotiilor. De aici tendinta noastra de a ne simti nervosi atunci cand suntem anxiosi.
Iritabilitatea poate semnifica si depresie. Furia este mai accesibila din punct de vedere emotional decat tristetea pentru unii dintre noi – adolescentii sunt deosebit de predispusi sa se comporte iritati atunci cand sunt de fapt deprimati – motiv pentru care iritabilitatea persistenta merita o privire mai atenta.
Aceste semne nu trebuie sa fie intotdeauna un motiv de alarma, deoarece emotiile precum durerea pot provoca, de asemenea, probleme de somn, modificari ale apetitului si lipsa de motivatie. Dar aceste semne sunt o oportunitate de a va gandi daca toate nevoile dumneavoastra sunt indeplinite. Faceti suficient exercitiu, odihna sau conexiune? Cand a fost ultima data cand ti-ai luat o zi libera?
Daca observi aceste semne si simti ca s-ar putea sa ai nevoie de ajutor, investeste in ingrijirea de sine: o ceasca de ceai, o plimbare lunga, sa spui nu la ceva pentru care nu ai timp cu adevarat – orice inseamna asta pentru tine. Gandeste-te la ingrijirea de sine ca la supa de pui pentru bunastarea ta emotionala. Si adresati-va persoanelor iubite si in care aveti incredere: conexiunea este una dintre cele mai puternice masuri de protectie pe care le putem lua.
Semne de avertizare ale a ceva mai grav
Simptomele care sugereaza ca cineva pierde contactul cu realitatea, cum ar fi auzirea sau vedea lucruri care nu sunt cu adevarat acolo, sau pierderea controlului asupra facultatilor de baza, cum ar fi lupta pentru a forma propozitii coerente, pot fi semne ale ceea ce este cunoscut sub numele de psihoza.
Aceste simptome sunt frecvente in tulburari precum schizofrenia, dar se pot manifesta si in urma unei leziuni cerebrale sau a unei alte afectiuni medicale sau dupa consumul acut sau prelungit de substante.
