Adina Curt, tânăra care coordonează proiecte ale Parlamentului European în România

Categories InterviuriPosted on

Adina Curt face parte din absolvenții Liceului Mircea cel Bătrân care, vorbind concret şi acţionând corect, a reuşit să se evidenţieze atât la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti, cât şi la Facultatea de Drept a Universităţii Ovidius din Constanța. Confirmarea că cv-ul impresionant o situează în elita tinerilor dornici de afirmare este colaborarea continuă pe care o desfăşoară în prezent cu Parlamentul European coordonând activitatea şi impactul din România al proiectelor de reconciliere desfăşurate de vice-preşedintele Laszlo Surjan.

 

Încă de pe băncile liceului păreai genul de tânără cu inițiativă, fapt care s-a confirmat in primii ani de facultate prin adeziunea la organizațiile studențesti. Ce concluzii ne poți prezenta după activitatea ta în cadrul Uniunii Studenților din România?

În timpul pe care l-am petrecut în USR am luat contact direct cu problemele și dorințele studenților din România. Există într-adevăr multe dificultăți în sistem fie că vorbim despre finanțare, burse, acces la cercetare, fie că vorbim despre reprezentativitatea studenților la niveluri superioare. USR a reprezentat pentru mine o oportunitate relevatoare în ceea ce privește eforturile pe care fiecare dintre noi le putem produce, organizația funcționând ca un catalizator permanent de acțiuni creative și inovatoare.

Ai luat parte la o activitate desfăşurată la Universitatea din Bologna pe tema îmbunătăţirii drepturilor omului şi fenomenului de migraţie. Poţi să ne rezumi în câteva cuvinte concluziile acestui eveniment?

Cursul de la Bologna a fost un modul academic foarte dificil la care au luat parte tineri profesioniști din zeci de țări. Am observat împreună, prin tezele de cercetare expuse la final, că relația dintre migrație și dezvoltarea drepturilor omului este de natură multifaţetată. Fără coerența dintre aceste două sectoare efectele pozitive pot fi blocate sau, cel puțin, slăbite. Este inutilă și periculoasă elaborarea de politici puternice de ajutor pentru dezvoltare, fără contraponderea factorilor macroeconomici. Cu toate acestea, puține guverne, autorități locale, sau organizații internaționale sunt capabile sa lucreze corect pentru a îmbunătăți această coerență. Un alt element important din contextul transnațional al legăturii dintre migrație si dezvoltare este faptul că drepturile omului sunt centrale, nu subsidiare, la politicile de migrație si dezvoltare, ca efect al faptului că respectul pentru drepturi merge dincolo de fiecare migrant in parte si ajuta de fapt la construirea unei societăți mai puternice.

Ai participat la şedinţele grupurilor politice întrunite în cadrul Parlamentului European. Care este atmosfera în astfel de cercuri diplomatice şi cum sunt văzuţi românii la acel nivel?

În timpul petrecut în Parlamentul European am lucrat la proiecte și inițiative de reconciliere a țărilor din Europa Centrală si de Est, care necesitau participarea mea la ședințe si conferințe ale grupurilor politice. Mi s-a părut o provocare să tratez subiecte atât de delicate din politica europeană si internațională și să cunosc profesioniști, academicieni si politicieni foarte renumiți în Europa. La Bruxelles totul se derulează foarte rapid, dar într-un mod profesionist si un mediu multi-cultural. În Parlament există oameni care provin din națiuni atât de diverse încât fiecare zi este un schimb cultural în care toți avem același statut, indiferent de naționalitate. România are o delegație numeroasă și bine reprezentată la Bruxelles, iar evenimentele organizate de români în clădirea Altiero Spinelli sunt renumite pentru autenticitatea lor și pentru atmosfera prietenoasă pe care reușesc să o creeze.


În ce direcţie vrei să îți canalizezi atenția pentru viitoarele activități? Unde te vezi activând peste 10 ani?

În viitorul apropiat voi continua probabil proiectele de colaborare, naționale sau internaționale, pe care le-am început deja si sper sa reușesc sa îmi păstrez libertatea de a alege sa mă implic doar în proiecte valoroase, cu impact social notabil. Cum nu cred în noroc, ci în muncă, educație, calitate și ambiție, dacă aș alege să mă implic în politică aș face-o numai atunci când voi avea destulă experiență academică și profesională pentru a transpune aceste valori în activitatea mea politică. În viitor îmi doresc însă să îmi continui cercetarea și prin studii doctorale, iar peste 10 ani mi-ar plăcea sa fac parte din mediul profesoral universitar.

În ultimii 4 ani ai participat la conferințe şi congrese pe teme de interes european în Albania, Turcia, Italia, Belgia, Anglia şi Cipru. Ce aspecte consideri că trebuie îmbunătățite în țara noastră la nivel individual cât şi colectiv?

Problema pregnantă a țării noastre este mentalitatea colectivă care promovează reținerea de la acțiune. Cred că oamenii din România se dau bătuți prea ușor, chiar si cei tineri capitulează a priori si pornesc la drumul lor prin viață cumva resemnați. Observ o victimizare colectivă, toți se plâng de sistem, de obstacole, de birocrație, chiar si de societatea românească în general. Nu mi se pare deloc constructiv. Ar trebui doar să nu încetăm să credem si să luptăm pentru visele noastre. Societatea, la nivel colectiv, nu se poate susține singură, inițiativa trebuie să vină de la fiecare individ în parte. Orice context este fluid, circumstanțele se pot schimba, dar dacă noi rămânem constanți și perseverenți în munca noastră este imposibil să nu reușim să producem performanțe în toate domeniile.