Categorii
Cultura La zi

CEDO a decis: Preoţii pot avea sindicat

CEDO a decis: Preoţii pot avea sindicat

Patriarhia Română, oripilată de această hotărâre

Sindicatul „Pastorul cel Bun“ al preoților poate funcționa în urma unei recente sentinţe a CEDO, după ce  fusese interzis în România, ca urmare a pierderii unui lung proces cu Mitropolia Olteniei. În anul 2008, 35 de preoţi şi angajaţi „civili” din parohiile subordonate Mitropoliei Olteniei au decis înfiinţarea sindicatului „Pastorul cel Bun”. Imediat, speriaţi de inițiativa fără precedent a preoţilor, șefii Mitropoliei au decis atacarea în Justiţie a deciziei de înfiinţare a sindicatului și a avut câştig de cauză la toate instanţele româneşti.

După peste trei ani, instanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România să plătească despăgubiri de 10.000 de euro şi obligă statul român să recunoască sindicatul „Pastorul cel Bun”.

Între timp însă, majoritatea sindicaliştilor au cedat presiunilor BOR, astfel că sindicat nu prea mai are membri.

România a încălcat dreptul la libera asociere a clerului din Biserica Ortodoxă Română, care a dorit să înfiinţeze un sindicat, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CEDOa publicat marţi pe site-ul său hotărârea, care nu este definitivă, în cauza ”Sindicatul “Păstorul cel Bun” împotriva României.

Patriarhia Română îşi exprimă speranţa că statul român va contesta cu fermitate hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind asocierea clerului în sindicate şi convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta “o hotărâre pripită”.

“Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei ‘Păstorul cel bun contra României’, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române.

Patriarhia Română a luat cunoştinţă “cu uimire” de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a CEDO şi “constată cunoaşterea trunchiată (insuficientă)” de către CEDO a relaţiilor dintre stat şi culte în România şi “ignorarea” prevederilor Constituţiei României, Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) care enunţă cu “claritate” autonomia şi libertatea Bisericii faţă de stat.

De asemenea, Patriarhia Română “constată confuzia între specificul vocaţional al preoţiei, care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi”, prevăzută în statut, pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte.

Potrivit Patriarhiei, hotărârea CEDO reţine “total eronat” că statutul “aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului BOR, Legii cultelor şi canoanelor, însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor”.

Patriarhia reaminteşte că, “potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei”.

“O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi BOR deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa”, afirmă comunicatul citat.

Potrivit Patriarhiei Române, hotărârea contravine şi deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Muller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.