Măsuri anticriză pe dos la Comisia Activităților Nucleare
Directorul general al CNCAN, Lucian Biro. FOTO: Agerpres
În ciuda concluziilor flagrante ale unui raport al Curții de Conturi, în care se evidențiază efectuarea de plăți ilegale, achiziții necontrolate și dispariția unor bunuri din patrimoniu, conducerea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) se menține în funcții.
Plasată în subordinea directă a Cancelariei premierului Emil Boc, conducerea CNCAN a excelat, în perioadă de criză, în a-și oferi și a oferi sporuri de confidențialitate pe care însă legislația nu le prevede. Astfel, cu de la ei putere, șefii de la Controlul Activităților Nucleare au considerat că atât ei înșiși, cât și câțiva subordonați merită a fi premiați lunar cu sume ce au mers până la 15% din salariul de bază.
Sporurile, care au fost de peste 140.000 lei, au fost acordate deoarece conducerea CNCAN a considerat că personalul instituției se încadrează în categoria angajaților ce trebuie recompensați pentru faptul că dețin autorizații de acces la informații clasificate.
Or, potrivit inspectorilor Curții de Conturi, legislația în vigoare nici măcar nu plasează CNACN în categoria instituțiilor publice centrale de ordine publică, apărare și siguranță națională, deci cu atât mai puțin angajații aveau dreptul la sporuri de confidențialitate.
Pentru a-și justifica însă plățile, conducerea Comisiei a invocat… terorismul. „CNCAN face parte din categoria instituțiilor care sunt parte din Sistemul de Prevenire și Combatere a Terorismului”, s-a justificat din punct de vedere juridic.
Transferul unui imobil, pierdut în hârtii
Dacă pentru banii alocați ca sporuri de confidențialitate s-a justificat importanța CNCAN ca instituție cu rol în combaterea terorismului, aspectele neclare din evidențele contabile privind bunuri în valoare de peste 350.000 lei nu prea au mai putut fi explicate. Obligați să predea în administrarea Agenției de Protecție a Mediului Brașov, prin procedura transmiterii fără plată, terenul și construcția în execuție din localitatea Fundata, județul Brașov, șefii CNCAN s-au pierdut în amănunte.
Mai clar, conform raportului Curții de Conturi, la predarea stației de supraveghere a radioactivității mediului de la Fundata, oficialii Comisiei Controlului Activităților Nucleare nu au încheiat documente în care să se consemneze precis ce bunuri sunt transferate către Agenția de Protecție a Mediului Brașov și, mai ales, la ce valoare.
Suspectând faptul că realizarea stației de supraveghere a radioactivității mediului de la Fundata a ascuns și devize umflate pentru anumite lucrări și materiale, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că la momentul transferului s-au semnat documente fără a se fi realizat în prealabil o expertiză tehnică menită să stabilească exact ce primește Agenția de Protecție a Mediului Brașov de la CNCAN.
Astfel, pe traseul procedurilor de predare-primire s-au „pierdut” detalii privind cantitățile de materiale, fapt ce la acel moment l-a determinat pe reprezentantul Agenției de Mediu Brașov să emită obiecții. Deși era beneficiara directă a transferului, Agenția de Mediu nici măcar nu a fost convocată să semneze protocolul de predare, consecința fiind halucinantă: „un imobil proprietate a statului nu se regăsește evidențiat la nici una dintre cele două instituții”.
Suspiciunile privind intenția voită de a evita întocmirea unor acte clare prin care să se evidențieze bunurile predate au fost confirmate după ce controlul Curții de Conturi a verificat și costurile suportate de CNCAN la realizarea investiției de la Fundata. Astfel, s-a constatat că, „prin mărirea suprafețelor și prin înscrierea de două ori a cantităților de materiale pentru aceeași operație”, șefii CNCAN au justificat în mod nereal costurile. Mai mult, s-au descoperit o serie de lucrări decontate, neexecutate până în prezent, dar pe care CNCAN nici măcar nu le-a menționat în vreun proces-verbal de custodie.
Printre neregulile reproșate de inspectorii Curții de Conturi conducerii Comisiei de Control Nuclear figurează și decontarea unor cheltuieli peste limitele stabilite inițial cu firmele constructoare, dar pentru care nu s-au încheiat acte adiționale.
Transparență în achiziții: oferte de pe internet
Depășirea cheltuielilor față de costurile prevăzute în buget pare a fi o practică destul de des folosită la nivelul CNCAN, a cărei conducere a procedat în cazul cumpărării imobilului din strada Lt. Zalic nr. 4, București, la selectarea de oferte… de pe internet.
Deși ar fi trebuit să demareze procedurile de licitație deschisă, fapt sesizat de Curtea de Conturi, CNCAN a preferat să achiziționeze imobilul respectiv prin negociere directă, la prețul de 9.660.000 lei, depășindu-se cu 660.000 lei tot bugetul de venituri și cheltuieli al instituției.
Urmărind traseul procedurilor, inspectorii Curții de Conturi au ajuns la o concluzie șocantă: „Persoanele din conducerea CNCAN au hotărât, în cunoștință de cauză, achiziționarea unui sediu în sumă de 9.660.000 lei, prin aplicarea unei proceduri proprii, constând în selectarea de pe internet a unor oferte directe sau ale unor agenții imobiliare. Astfel, ordonatorul de credite (CNCAN – n.r.), în loc să inițieze procedura de licitație publică, care să îi confere certitudinea sistemului concurențial, a constituit două comisii: Comisia de Prospectare a Pieței și de Evaluare a Ofertelor și Comisia de Negociere a Prețului, formate din salariați ai CNCAN”, s-a reținut în raportul Curții de Conturi.
Contracte de consultanță pentru pensionari
Chiar dacă avea, ca orice altă instituție bugetară, obligația de a reduce cheltuielile, CNCAN doar a mimat acest lucru. Mai exact, o parte din costurile cuprinse în capitolul salarizare s-au mutat pe capitolul bunuri și servicii. Potrivit inspectorilor, după ce a dispus încetarea contractelor de muncă ale angajaților ce îndeplineau condițiile legale de pensionare, conducerea CNCAN a încheiat cu o parte din acești pensionabili contracte de consultanță.
Iar în acest caz plățile s-au făcut cu titlul „Bunuri și servicii”. Deși avea încadrat personal abilitat să efectueze inspecții de evaluare și analiză, contractele de consultanță semnate cu foștii angajați pensionați s-au încheiat tot pe acest domeniu.
„Aceste contracte s-au menținut și după intrarea în vigoare a Legii 329/2009 (când CNCAN a devenit instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat), în condițiile în care aceste persoane cumulează veniturile din pensii cu cele provenite din «servicii de consultanță» acordate entității în condiții similare cu cele anterioare pensionării: existența unui raport de muncă, pontaj zilnic, tarif/oră”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
Indiferență la colectarea taxelor
Raportul de inspecție aruncă în sarcina conducerii CNCAN și neîncasarea de la diverși operatori a taxelor reprezentând contravaloarea licențelor și autorizațiilor pentru activități nucleare. Conform verificărilor, CNCAN emitea autorizații, dar nu mai urmărea dacă taxele aferente emiterii acestora erau și achitate de beneficiari.
Cum în aproape 37% din cazuri nu s-a putut stabili concret plata sumelor amintite, Curtea de Conturi a semnalat un prejudiciu posibil de circa 735.000 lei. Nici la capitolul Contravenții controlul nu a descoperit o situație mai bună, pe tot parcursul unui an CNCAN emițând doar nouă amenzi contravenționale, toate la valorile minime stabilite de lege.
În majoritatea cazurilor de abatere de la legislație, Curtea de Conturi a stabilit că principalii responsabili sunt președintele CNCAN, Vajda Borbala, și directorul general, Biro Lucian.
Directorul general din cadrul CNCAN, Biro Lucian, reușește să se mențină în funcție, deși asupra sa a fost începută urmărirea penală într-un dosar privind o pagubă de 32 miliarde lei vechi adusă Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Atomică.
Fără a nega concluziile raportului Curții de Conturi, președintele CNCAN, Vajda Borbala, ne-a prezentat opiniile instituției față de neregulile descoperite. Astfel, „referitor la măsurile de recuperare a sporului pentru informații clasificate, s-au demarat procedurile de recuperare pe cale amiabilă a acestora. Cu privire la verificarea achitării taxelor către bugetul de stat, urmează să se modifice Regulamentul de Taxe și Tarife al CNCAN, prin care se va solicita ca plata taxelor către bugetul de stat să se facă în numerar (chitanța fiind dovada certă a plății taxei respective)”, susține președintele CNCAN.
Deși nu face referire la contractele de colaborare ale pensionabililor, Vajda Borbala a ținut să precizeze faptul că instituția a redus cu 103 numărul posturilor. Chiar dacă problema transmiterii construcției și terenului din Fundata, județul Brașov, durează de câțiva ani, s-au dat asigurări că în prezent se duc „tratative” cu Ministerul Mediului și Pădurilor.
Mihai CIORCAN