De ce nu au marinarii o lege a lor, într-o țară în care președintele este comandant de cursă lungă

Categories Dosarele TimpulPosted on

Ziua Internațională a Marinarilor a fost serbată ieri și în Constanța. Organizatorul, Adrian Mihălcioiu, a reușit să adune în aceeași sală marinari români și chiar străini, pe directorul general al Administrație Porturilor Maritime, reprezentanți ai agențiilor de crewing și ai instituțiilor de învățământ care pregătesc marinari. Nu a venit însă nimeni de la Autoritatea Navală Română și niciun politician, deși aceste două categorii pot schimba ceva în bine în viața navigatorilor.

Pensie? Un vis frumos

Deși pare greu de crezut, chiar și un navigator, care câștigă între 3.000 și 5.000 de euro pe lună, are probleme și acestea nu sunt puține. Prima dintre ele este că pe navă se iese la pensie relativ repede. ”La 50 de ani ești prea bătrân să mai nevighezi, dar prea tânăr să ieși la pensie”, spune Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România. Când treci de 50 de ani, armatorii nu se mai uită la marinari. Mulți dintre ei au de așteptat apoi mai bine de 15 ani până să încaseze o pensie, și asta în cazul fericit în care și-au plătit asigurările sociale. Dacă au avut contracte cu firme străine, riscă să nu primească nimic. Banii pe care i-a pus probabil deoparte în timpul vieții active se termină repede. Soluția? Nu a găsit-o nici Uniunea Europeană. Un expert în industria navală, prezentat ieri de Adrian Mihălcioiu, realizează chiar un studiu pe această temă, care va fi prezentat specialiștilor din UE, pentru a putea lua măsurile care se cuvin.

Familia? Greu de departe

O altă problemă cu care se confruntă marinarii este legată de familie. Tot Adrian Mihălcioiu a spus-o: copiii marinarilor cresc singuri, tatăl este plecat în cea mai mare a timpului, iar lucrurile acestea nu rămân fără urmări. Lispa de lângă copii, atunci când aceștia sunt mici, se va vedea mai târziu, iar momentele pierdute nu mai pot fi recuperate.

Legi speciale? Nicidecum

Marinarii sunt investitori în țară, spune Mihălcioiu, pentru că își fac studiile cu bani, apoi câștigă în străinătate bani și îi aduc aici. Ar trebui să fie o categorie apărată de lege, dar statul român nu a fost în stare, în peste 20 de ani, măcar să redacteze o lege specială pentru marinarii. ”Nu cerem bani, cerem o lege”, a spus Mihălcioiu, în condițiile în care alte țări, precum Filipine, au ministere dedicate navigatorilor. În România s-a făcut lobby pe lângă parlamentari pentru un proiect legislativ care să reglementeze activitatea. S-a întâmplat însă că în discuțiile cu sindicaliștii parlamentarii să spună un lucru, dar la vot să voteze altceva. Așa se face că România este, probabil, singura țară europeană care nu a reglementat clar acest sector de activitate, chiar dacă însuși președintele țării este fost comandant de cursă lungă.

Studenții nu pot decât să viseze

Pentru viitorii marinari lucrurile stau și mai prost. Aceștia, practic, nu își pot găsi un loc de muncă pentru că nu au efectuat un stagiu de practică, și nu au efectuat un stagiu de practică pentru că armatorii nu mai iau cadeți pe vas. ”Lucrul acesta se întâmplă din cauza crizei”, spune Florin Urziceanu, președintele Asociației Agențiilor de Crewing din România. Practic, a subliniat Adrian Mihălcioiu, în momentul de față sunt încadrați pe funcția de cadet mai puțin de 60 de studenți. Extrem de puțin, față de sutele de absolvenți din fiecare an. Există și în acest caz o rezolvare, spune liderul SLN. Statul să oblige armatorii care vor înmatricula nave sub pavilion românesc să ia câte doi cadeți la bord: unul la punte și unul la motoare. Dacă ar fi 100 de nave, ar însemna 200 de cadeți la 6 luni și 400 pe an. Mult mai mult decât acum. Deși sună bine, proiectul de înmatriculare a navelor sub pavilion românesc este deocamdată blocat și nu se știe când va fi pus în practică.

O forță la nivel mondial

În ciuda tuturor acestor neajunsuri, marinarii sunt o forță la nivel mondial. Nu sunt mulți, numai 1.250.000, dar ei transportă 95% din toate bunurile care se produc pe această planetă. Practic, dacă vă uitați împrejur acum, cu siguranță că majoritatea lucrurilor pe care le vedeți au necesitat transport naval pentru construcție. Este cel mai ieftin mod de transport. În România sunt înregistrați 35.000 de marinari, dar activi sunt numai circa 18.000. Cu acest număr, țara noastră se află în primele 15 din lume în ceea ce privește forța de muncă din acest domeniu.