Mii de români l-au condus pe Adrian Păunescu pe ultimul drum
UPDATE
Poetul a fost înmormântat lângă Eminescu și Caragiale
Mii de persoane l-au condus duminică pe ultimul său drum pe poetul Adrian Păunescu pe traseul Ateneul Român – Biserica Boteanu – Cimitirul Belu. Mulțimea a umplut până la refuz cimitirul.
Trupul neînsuflețit a fost depus pe un catafalc, lângă mai multe coroane de flori. Au vorbit la microfon în memoria scriitorului academicianul Gheorge Duca, din Republica Moldova, Varujan Vosganian, Corneliu Vadim Tudor, Victor Socaciu, istoricul Dan Berindei și jurnalistul Marius Tucă.
Lângă sicriul închis, acoperit de tricolor, s-au aflat tot timpul soţia, Carmen Păunescu, copiii – Andrei, Ana-Maria şi Ioana – doi nepoţi şi un strănepot.
Printre cei prezenţi s-au mai aflat politicieni și artiști, printre care Victor Ponta, Adrian Năstase, Ecaterina Andronescu, Dorel Onaca, Vasile Şeicaru, Gheorghe Gheorghiu, Adrian Mititelu, Nicolae Badea, Codrin Ştefănescu, Lavinia Şandru, Gelu Voican Voiculescu, Angelica Stoican şi Viorica Flintaşu.
Fotografii: FLORIN EȘANU
Peste 3.000 de persoane l-au condus pe ultimul drum pe Adrian Păunescu, relevă Realitatea TV.
Aproape de Eminescu și Caragiale
Poetul a fost înmormântat la capătul unei alei a Cimitirului Bellu, aproape de mormîntul lui Mihai Eminescu şi de cel al lui I.L. Caragiale.
Spațiul pentru înhumare a fost special creat în apropierea marilor scriitori ai neamului românesc.
UPDATE
Sute de oameni au stat la coadă încă de duminică noaptea pentru a-i aduce un ultim omagiu poetului Adrian Păunescu.
Mulţi dintre cei care au aşteaptat să ajungă, cu flori în mână, la catafalcul depus în holul Ateneului Român au venit din diverse orașe ale ţării.
Câteva mii de persoane se află în zona cuprinsă între Ateneu şi Biserica Boteanu, unde are loc slujba de înmormântare.
Înmormântat cu onoruri militare
După slujba religioasă, cortegiul funerar va merge la Cimitirul Bellu, unde poetul va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor.
Înmormântarea va fi cu onoruri militare, întrucât poetul a fost decorat cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler.
UPDATE
Slujba de înmormântare va avea loc cu o oră mai târziu față de ora 11.00, pentru ca sutele de persoane care se află la coadă, la Ateneul Român, să treacă pe la catafacul sicriului cu trupul neînsufleţit al poetului lui Adrian Păunescu, pentru a-şi aduce un ultime omagiu. Slujba de înmormântare are loc la Biserica Boteanu din Capitală.
UPDATE
Artişti, politicieni, lideri de sindicat, poliţişti şi oameni simpli au venit vineri și sâmbătă la Uniunea Scriitorilor cu lacrimi în ochi pentru a-şi lua adio de la Adrian Păunescu, relevă Realitatea TV.
“Păstrăm din ceea ce a făcut, ce a gândit el marea parte luminoasă. Este o mare parte luminoasă a acestui luptător pentru România şi aceste lucruri se cade să le pastrăm. (…) A fost una din personalităţile inconturnabile ale civilizaţiei româneşti, mai mult decât ale culturii româneşti din vremea noastră”, spunea academicianul Răzvan Theodorescu.
Florin Piersic: “Un poet ca el nu se naşte decât o dată la 1.000 de ani”
Artiştii Florin Piersic, Ducu Bertzi, Mircea Albulescu, Irina Loghin, dar şi preşedintele Traian Băsescu, liderul PSD Adrian Năstase, europarlamentarul Gigi Becali, liderul PNL Crin Antonescu, preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, Marian Vanghelie, omul de afaceri Jean Valvis, liderul de sindicat Vasile Marica sunt doar câţiva dintre cei veniţi vineri seara şi sâmbătă la sediul Uniunii Scriitorilor pentru a aprinde o lumânare şi pentru a-şi lua adio de la poetul Adrian Păunescu.
“Un poet ca el nu se naşte decât o dată la 1.000 de ani. Eu îl socotesc că el a fost, este şi va rămâne cel mai mare poet al românilor. Nu vă daţi seama ce senzaţie ai când, în trei minute, cu o uşurinţă aproape genială, scria versuri”, spunea Florin Piersic.
“Îl consider mentorul meu spiritual. Datorită domnului Păunescu mi-am lansat cariera aşa cum mi-am dorit, în muzică”, spune Ducu Bertzi.
Sute de lumini au fost aprinse în faţa casei lui Adrian Păunescu. Oameni de toate vârstele, admiratori, prieteni, cunoştinţe sau simpli trecători s-au oprit să aprindă o lumânare în memoria maestrului. Pe lângă covorul de lumină, pe trotuarul din faţa casei lui Adrian Păunescu s-a aşternut şi un covor de flori, primite de la aceeaşi fani ce se înghesuiau să meargă la Cenaclul Flacăra.
Şi la Craiova, sute de oameni au venit să aducă flori şi să aprindă o lumânare în memoria poetului Adrian Păunescu la altarele amenjate în faţa clubului Universitatea şi la primărie.
UPDATE
Mutat la Ateneul Român
Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu a fost mutat sâmbătă, în jurul orei 22.00, la Ateneul Român din Capitală.
Oricine dorește îi poate aduce un ultim omagiu marelui poet.
Adrian Păunescu va fi înmormântat duminică, la ora 14.00, în Cimitirul Bellu din Capitală. Trupul neînsufleţit al scriitorului a fost adus vineri la sediul Uniunii Scriitorilor din România.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu a declarat vineri că Adrian Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor, aşa cum merită din plin tocmai pentru ceea ce a însemnat el pentru România.
Ateneul Român nu poate expune trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu, din cauza concertelor programate, au precizat reprezentanţii Filarmonicii George Enescu, relevă Antena 3
UPDATE
Craiova: 20.000 de persoane au cântat și au aprins lumânări în memoria poetului
Peste 20.000 de suporteri ai Universităţii Craiova au cântat, vineri seară, pe stadionul “Ion Oblemenco”, înaintea începerii meciului cu Oţelul Galaţi, cântece de la Cenaclul Flacăra şi au aprins lumânări în memoria poetului Adrian Păunescu.
Întreg stadionul a cântat imnul compus de poet, “Oltenia Eterna Terranova”.
Jucătorii celor două echipe au purtat tricouri inscripţionate cu mesajul: “Adrian Păunescu, un simbol nemuritor”.
UPDATE
Obezitatea l-a doborât pe poetul Adrian Păunescu
Obezitatea poate fi cauza iniţială a diabetului pe care l-a avut, spune prof. Constantin Dumitrache, de la Institutul de Endocrinologie C. I. Parhon.
“Diabetul e ca o furtună: ia în colimator toate organele, de la inimă se duce la ficat, apoi la rinichi, apoi la artere, se pare că el a făcut tot ce se putea întâmpla într-un diabet”, a adăugat prof. Dumitrache, citat de ziare.com.
„Cardiomiopatia şi inima au îmbolnăvit rinichii, iar pacientul a ajuns să reţină toată apa în organism. Avea peste 50 de litri de lichid. După afirmaţiile lui şi ale soţiei, boala s-a agravat în ultima perioadă, când Adrian Păunescu nu se mai putea mişca. Stătea tot timpul într-un fotoliu, unde şi dormea”, a spus doctorul Șerban Brădişteanu.
Adrian Păunescu (Foto: blogul personal) a încetat din viaţă vineri dimineaţă la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde era internat de la sfârşitul lunii octombrie, cu probleme renale, hepatice şi cardiace.
“Astăzi 5 noiembrie, la ora 7.15, inima maestrului a încetat să bată. După nenumărate tentative de resuscitare a trebuit să ne declarăm învinşi şi maestrul a plecat dintre noi”, a anunţat prof. dr. Şerban Brădişteanu de la Spitalul Floreasca.
Inima poetului s-a oprit din nou, de mai multe ori, în cursul nopţii trecute, iar medicii declarau că boala lui depăşeşte resursele terapeutice ale spitalului.
În vârstă de 67 de ani, Păunescu a fost internat la 26 octombrie în secţia de terapie intensivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca din Capitală, cu probleme la mai multe organe vitale, cauzate de un edem pulmonar. Păunescu avea insuficienţă renală, hepatică şi cardiacă.
Unul dintre cei mai prolifici poeţi români
Adrian Păunescu s-a născut pe 20 iulie 1943, în localitatea Copăceni, din judeţul Bălţi, dar şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj.
De-a lungul vieţii, Păunescu a scris zeci de volume de poezii, fiind apreciat pentru uşurinţa de a compune versuri. „Repetabila povară” („Rugă pentru părinţi”), „Iubiţi-vă pe tunuri”, „Aruncarea în valuri” sau Totuşi iubirea” sunt câteva din poeziile care au rămas în memoria românilor. Multe din creaţiile sale au fost puse pe muzică de artişti români importanţi, precum Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă sau Nicu Alifantis. A fost unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani.
De-a lungul câtorva decenii, poetul Adrian Păunescu a fost una din cele mai controversate figuri ale culturii române. A umplut stadioanele cu “Cenaclul Flăcara”, a fost contestat pentru apropierea de regimul comunist şi a lansat numeroase nume ale muzicii româneşti.
Personalitate contestată
Numele cu care s-a născut viitorul poet Adrian Păunescu a fost Adrian Păun. A fost de toate, dar mai întâi un poet adevărat, apoi publicist și om politic, controversat în toate cele trei ipostaze.
A fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani, apreciat de critici și, vreme de mai mulți ani, cu un mare succes de public. Popularitatea și-a câștigat-o conducând revista ”Flacăra”, din 1973, unde, acoperit de laudele aduse lui Nicolae Ceaușescu, reușea să aducă în discuție probleme incomode pentru regimul comunist și să rezolve multe cazuri ale celor nedreptățiți.
În aceeași revistă a scos la lumină oameni de știință remarcabili, până atunci anonimi, dar, fără să vrea, i-a popularizat și pe unii șarlatani. A fost un sincer om de stânga, dar, ca și odinioară Vladimir Maiakovski, și-a permis să-și critice, uneori destul de dur, tovarășii de ideologie.
Astfel, a publicat în revista ”Flacăra” poezia ”Analfabeților”, cu adresă clară la conducerea de atunci a țării, inclusiv la Nicolae Ceaușescu: ”V-am spus că sunt un om periculos / Și nu mi-ați luat avertismentu-n seamă. / V-am spus s-aveți pentru persoana mea / Un plus de-ngrijorare și de teamă. // V-am spus că fac teribil de urât / De sunt călcat puțin pe libertate. / V-am spus că sunt oșteanul credincios / Dar care doar cu inamici se bate. // V-am spus să vă astâmpărați și voi, / Cenzori capricioși ai vremii mele, / C-o să vă coste scump măruntul moft / De a ne face nouă zile grele”… Și așa mai departe.
Poetul a fost cunoscut de public și ca organizator al Cenaclului Flacăra, unde, de asemenea, își permitea, prin aluzii sau direct, să supere guvernul comunist. La acest cenaclu se cântau, de pildă, colinde cu Moș Crăciun, deși această denumire era interzisă, fiind impusă forma de Moș Gerilă.
În volumul ”De la Bârca la Viena” îi pune întrebări incomode chiar lui Ceaușescu, permițându-și să-i dea și câteva sfaturi! Poetul a insistat ca pe buletinul său de identitate să-i fie trecut, în plin comunism, ca loc de naștere Copăceni – România, și nu URSS, cum scria pe buletinele tuturor celor născuți în Basarabia.
Toate acestea și încă multe altele au făcut ca, sub pretextul unei busculade iscate, în iunie 1985, la un concert al Cenaclului Flacăra, să fie destituit și înlăturat din atenția marelui public.
Se poate spune că relația poetului cu puterea comunistă a fost ambiguă. Cu toate acestea, după evenimentele din decembrie 1989, și-a declarat cu hotărâre nostalgia după regimul comunist și a desfășurat o activitate politică de stânga.
Foarte contestat după 1990, Adrian Păunescu și-a păstrat până astăzi o parte dintre admiratori și va rămâne cu siguranță ca unul dintre cei mai mari poeți români contemporani.
Adrian BUCURESCU
Fotografii: FLORIN EȘANU