Mânăstirile “agresează” ariile protejate din Dobrogea

Categories Explicit, trimitere stanga (cu foto)Posted on

Mânăstirile “agresează” ariile protejate din Dobrogea

În ultimii ani, în ariile protejate din Dobrogea au fost construite șapte mânăstiri care nu au autorizație de mediu. Ecologiştii acuză feţele bisericești că au amplasat aceste mânăstiri în sălbăticie pentru afaceri turistice și braconaj.

Ornitologul Kiss Botond a declarat că, „sub ochii îngăduitori ai autorităților, în ultimii ani s-au construit și se construiesc mânăstiri în Deltă, în Parcul Național Munții Măcin, în Pădurea Babadag, pe grindul Istria, situat în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în zona Cheia din județul Constanţa.

Nu doar construcția propriu-zisă agresează zonele aflate sub protecție ecologică, ci, mai ales, pelerinajul enoriașilor la sărbătorile religioase. Este o realitate că, la sărbătorile religioase importante, zeci de mii de credincioși ajung la mânăstirile construite recent în arii protejate pentru a participa la ceremoniile religioase, pentru a lua apă de la izvoare declarate a fi tămăduitoare sau pentru a atinge moaşte. Astfel, credincioși aduc prejudicii ireparabile faunei și florei care se află sub protecție ecologică”.

Afirmațiile reputatului ornitolog, care și-a consacrat întreaga viață cercetării faunei din Delta Dunării și protejării acesteia, au fost confirmate de controalele instituțiilor de mediu. Deși există numeroase acte de constatare care atestă agresarea ariilor protejate de către constructorii de mânăstiri, nu s-a făcut nimic pentru intrarea în legalitate. Ca urmare a acestei toleranțe, călugării continuă să construiască imobile în zonele aflate sub protecție ecologică strictă.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de mediu din zonă vorbesc despre un plan pus la cale, în urmă cu câțiva ani, de Arhiepiscopiei Tomisului de a împânzi Delta Dunării și alte arii protejate din Dobrogea cu mânăstiri. Acest plan ar avea drept țintă dezvoltarea afacerilor turistice ale bisericilor în această zonă cu un potențial foarte mare. Cert este că, în perioada în care bisericile ortodoxe din județul Tulcea erau subordonate Arhiepiscopiei Tomisului, arhiepiscopul Teodosie a organizat mai multe întâlniri cu subordonații din clerul local, cărora le-a cerut să construiască mânăstiri în toate zonele sălbatice pitorești ale nordului Dobrogei.

Reprezentanţii protoeriilor din acest județ i-au cerut înaltului ierarh din Constanța să-i sprijine în privința dobândirii unor terenuri în zonele sălbatice cu potențial turistic, pentru a duce la îndeplinire porunca primită.
Pentru a obține terenurile pe care urma să edifice mânăstiri, arhiepiscopul Teodosie a apelat la prietenii săi politici din PSD. Conform informațiilor confirmate de liderii PSD din Tulcea, aceștia ar fi primit ordin de la șefii lor din București să-l sprijine rapid pe cel poreclit „Șpagoveanu”.

După aceste aranjamente, primarii PSD din Măcin, Greci, Babadag, Topolog, Ciucurova au primit vizita arhitecților care lucrau la planurile noilor mânăstiri și, astfel, s-au identificat terenurile vizate de Arhiepiscopie. Primăria Măcin a transferat rapid, cu ajutorul majorității consilierilor PSD din acest oraș, cinci hectare de teren din domeniul public în cel privat și a atribuit pământul respectiv aflat în aria protejată Parcul Național Munții Măcin, pe timpul existenței imobilelor ce urma a se construi, protoieriei locale.

Viorel Roșca, directorul Administrației Parcului Național Munții Măcin, spune: „Am refuzat să emit acordul pentru construirea mânăstirii de la Măcin pe motiv că era amplasată într-o arie protejată, dar Consiliul științific al parcului a avizat favorabil cererea mânăstirii și am fost obligat să mă conformez, deși existența acestui local de cult în interiorul unei arii protejate este interzisă de lege”.

La scurt timp de la deschiderea șantierului la Mânăstirea Măcin cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, oamenii „Șpagoveanului” au bătut la porțile altor două primării din județul Tulcea conduse de reprezentanți ai PSD. Este vorba de primăriile din Babadag și din Ciucurova. După modelul Măcin, primarii din aceste localități primiseră sarcină de partid pentru a identifica terenuri de câteva hectare în zone umbroase din pădurile Babadag și Topolog, ambele zone silvice fiind incluse în arii protejate pentru fauna și flora periclitate ce mai există doar în nordul Dobrogei.

Consiliile locale din aceste localități au emis hotărâri de împroprietărire a bisericilor cu cinci hectare la Izvorul Cerbului (Ciucurova) și Corbu (Babadag). Imediat, firme de construcții angajate de Arhiepiscopia Tomisului au început să construiască mânăstiri și în aceste zone aflate sub protecție ecologică, iar mânăstirile funcționează de mai bine de doi ani.
Doar pe grindul Istria, situat în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, călugării au întâmpinat dificultăți majore cu autoritățile de mediu atunci când au descins în zonă cu intenția de a înființa o mânăstire.

Agenţii ecologi ARBDD au descoperit un șantier ilegal pe acest grind și au dispus demolarea lui. Arhiepiscopia Tomisului a mers cu jalba în proțap la conducerea ARBDD, dar nu a găsit înțelegere în privința anulării actului de constatare a ilegalității comise în acea zonă ecologică. Supărat foc pe cei de la ARBDD, Teodosie a dispus declanșarea unui proces împotriva instituției, dar, fiind vorba de o construcție neautorizată, justiția a confirmat decizia de demolare emisă. Astfel, călugării au demolat, pe propria cheltuială, imobilul aproape finalizat pe grindul Istria. Mânăstirea s-a construit ulterior, la aproximativ 3 km de primul amplasament, în vecinătatea drumului care duce spre ruinele cetății Istria.

În alte zone din Delta Dunării, arhiepiscopul Teodosie a pierdut startul în fața călugărilor Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi de la Suceava, care au deja două mânăstiri de călugări pe teritoriul ARBDD. Pe grindul Stipoc, în zona Batag, călugării suceveni au luat în stăpânire, cu acordul tacit al fostului președinte PSD al Consiliului Județean Tulcea Florin Hrițcu, trei hectare de teren ce aparțin domeniului public aflat în administrarea ARBDD. Pe acest teren s-a constituit o obște de 15 călugări ortodocși de rit vechi.

Construcţiile bisericești de la Batag nu au fost autorizate, dar sunt tolerate de autoritățile din Tulcea și de cele din comuna Sardina, pe teritoriul căreia se află amplasate. Trebuie spus că obștea de călugări de la Batag este constituită din oameni ai Deltei, iar faptele acestora, descrise în actele de control ale Gărzii de Mediu, sunt mai puțin bisericești și, mai ales, lumeşti. Conform constărilor comisarilor de mediu, călugării de pe grindul Stipoc prestează servicii turistice și au apucături de braconieri. Călugării respectivi au fost surprinși adesea cu scule de pescuit interzise și cu pește braconat în bărci, iar printre turiștii plimbați cu bărcile de oamenii în sutană se află adesea fete îmbrăcate sumar.

Călugării de la Batag și-au extins anul trecut activitățile turistice în preajma localității Sf. Gheorghe în zona strict protejată cunoscută sub numele Crasnicol. Cu sprijinul Primăriei Sf. Gheorghe, feţele bisericești de rit vechi au început construirea unei mânăstiri pe grindul strict protejat Crasnicol. Descinderile comisarilor de mediu pe acest șantier au stopat pentru câteva luni continuarea lucrărilor, dar deocamdată nu s-a emis un ordin de demolare, deși Garda de Mediu a notificat ARBDD în această privință.

Arhiepiscopul Teodosie, chiar dacă a pierdut controlul asupra bisericilor din județul Tulcea după constituirea Episcopiei Tulcea, continuă să facă afaceri turistice profitabile în Deltă. Localnicii spun că, prin intermediul a doi preoți, arhiepiscopul din Constanța administrează o pensiune turistică în localitatea Băltenii de Jos. Construcţia pensiunii a început pe timpul când înaltul ierarh din Constanța păstorea și bisericile din judeţul Tulcea.

Imobilele din Băltenii de Jos trebuiau să fie mânăstire, dar au fost introduse direct în circuitul turistic imediat ce s-a înființat Episcopia Tulcea, pentru că episcopul Visarion al Tulcei nu a aprobat înființarea mânăstirii construite ilegal pe numele unor preoți tulceni.

Marius POPESCU