În România se moare degeaba

Categories Explicit, La ziPosted on

În România se moare degeaba

Sistemul medical omoară cu zile 60.000 de oameni pe an

Foto / Agerpres

„Nu ne-am născut în locul potrivit” este refrenul unei melodii românești de succes. Așa ar spune, dacă ar putea, și cei peste 60.000 de români omorâți cu zile, în fiecare an, de sistemul medical din România. Pierderea vieții lor se cuantifică în sintagma „decese evitabile”.

România se află pe primul loc în UE la mortalitatea prin atac de cord, inclusă în rândul deceselor evitabile. În celelalte țări europene, această formă de deces este mai rar întâlnită, deoarece urgențele cardiologice se pot trata în cele mai mici spitale, inclusiv de comune, dotate cu angiografe, stenturi și medici specializați în ecografie cardiologică.

Deci acolo nu se moare de infarct decât dacă individul nu este dus la spital sau dacă distrugerile funcționale sunt prea puternice ori prea rapide, recunosc cu franchețe medicii români, fără a putea vedea însă luminița de la capătul tunelului în această chestiune.

Se intervine rapid, pacientului i se montează pe loc un stent și omul mai are de trăit ani buni din viață. În România există angiografe doar în spitalele din centrele universitare, care funcționează din „doi în doi”, iar pentru un stent bolnavii așteaptă și câteva luni.

Nu mai vorbim de medicii specializați în operațiile de acest tip, care fug pe capete în Occident. În concluzie, pentru salvarea de la infarct intervenția este una ușoară și durează câteva minute, însă românii sunt sacrificați.
Tudor Ciuhodaru, coordonatorul Unității de Primire Urgențe de la Spitalul Clinic de Urgențe „Sfântul Ioan” din Iași, este întru totul de acord cu faptul că în România se moare degeaba, situație cuantificată la nivel statistic prin sintagma „decese evitabile” chiar de către Președinția țării.

„Suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea infantilă și la aceste decese evitabile. Anual, mor degeaba circa 60.000 de oameni care ar putea fi tratați și salvați”, arată dr. Tudor Ciuhodaru.

Medicul susține că printre decesele evitabile se numără și cele ale persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, care au nevoie să fie operate la timpul potrivit, așa cum se întâmplă în celelalte țări europene.

Decesele evitabile lovesc în toate categoriile speciale, nu numai în persoanele simple, sărace, ci și în cei cu o anumită educație, cu funcții înalte sau cu un nivel bun de trai, atenționează medicul ieșean, exemplificând cu situația unui parlamentar de Iași care era cât pe ce să ajungă în ceruri pe drumul dintre spitalele între care a fost plimbat, asemenea personajului de film „Lăzărescu”.

„Un parlamentar de Iași care suferea de un atac de cord a fost plimbat timp de nouă ore între mai multe spitale, până a ajuns să fie operat la Institutul de Cardiologie. Este un om care are relații, care a putut da și el niște telefoane, dar situația lui a fost la fel ca a altor pacienți”, arată Tudor Ciohodaru.

Genocid: din 2013 va dispărea anual populația unui municipiu

Dacă în prezent mor anual degeaba 60.000 de oameni, cifră comparabilă cu populația unui oraș, din 2013-2014 am putea pierde nejustificat 120.000 de oameni pe an, număr echivalent cu populația unui municipiu.

Înfricoșătoarea perspectivă este cunoscută și la nivelul Colegiului Medicilor din România, care a atras atenția autorităților, în repetate rânduri, asupra problemelor grave din sistemul medical autohton.

Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor, este convins că numărul deceselor evitabile s-ar putea dubla în 3-4 ani din cauza scăderii cu 48% a bugetului pentru sănătate și, implicit, a sumelor alocate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare.

„Atât timp cât nu va exista o finanțare corespunzătoare în sănătate, pentru a asigura mijloacele de diagnostic și tratament, românii vor continua să moară nejustificat. Am atras atenția încă de acum cinci ani asupra acestui fenomen care se extinde. Numărul acestor decese care ar putea fi evitate se va dubla”, prognozează medicul Vasile Astărăstoae.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Drepturilor Pacienților, Vasile Barbu, consideră că la ora actuală mor cu zile mai mult de 60.000 de persoane pe an și la vârste din ce în ce mai tinere.

„Această cifră de 60.000 de decese evitabile a apărut în raportul Comisiei Prezidențiale de Sănătate, dar este depășită. Medicii de familie raportează că din ce în ce mai mulți pacienți nu-și mai pot urma tratamentele, deoarece nu pot plăti diferența de bani între prețul întreg și cel compensat al medicamentelor. Noi am vorbit cu acești medici, care își cunosc foarte bine pacienții, și care ne spun că 30% din bolnavii lor cronici au renunțat total la tratament, în timp ce 10% au renunțat la unele dintre medicamentele mai scumpe, dar necesare”, spune Vasile Barbu.

Reprezentantul pacienților mai arată că din ce în ce mai multe persoane tinere mor din cauza infarctului sau a cirozei hepatice (dezvoltată după hepatite de tip B sau C), iar în mediul rural se înregistrează o explozie puternică a ratei mortalității.

„Noi am insistat pe lângă Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătății să lărgească programul național pe cardiologie, mai ales în cazul infarctelor. Însă sumele de bani sunt prea mici ca să rezolve toate problemele”, conchide Vasile Barbu.

Multe decese în rândul tinerilor

Dan Perețianu, președintele Camerei Federative a Medicilor, remarcă faptul că românii mor în floarea vârstei, deși viața lor poate fi prelungită prin metode precum stenturile și by-pass-ul coronarian.

„De infarct se moare destul de ușor oriunde în lume. În cazul României însă, trebuie să distingem două probleme distincte. Prima dintre ele este cea legată de vârsta la care se moare din cauza unor afecțiuni cardiovasculare și de cum poate prelungi sistemul medical o viață normală pentru pacient prin metode precum stenturi și by-pass. Al doilea aspect este cel care vizează partea de prevenție a îmbolnăvirilor cardiovasculare, capitol la care România stă foarte prost. Este vorba de cum își duce viața românul în comparație cu francezul, de exemplu. Fumatul în România este cea mai importantă cauză pentru îmbolnăvirile cardiace, dacă vorbim de prevenție. Este dramatic că 50% din populația României fumează, iar 30% fumează în fiecare zi”, declară dr. Dan Perețianu.

Investițiile în aparatură și medicamente pot scădea numărul morților premature, mai spune președintele Camerei Federative a Medicilor.

„Dacă revenim la partea cu vârsta scăzută la care se moare de boli cardiovasculare, aici trebuie să vorbim de tehnici relativ simple, cum este montarea de stenturi, simple sau avansate, care conțin o serie de medicamente. Un astfel de stent costă 3.000 euro. Acești bani trebuie să-i investim. Trebuie investiți bani nu doar în stenturi, ci și în oameni calificați pentru a lucra cu ele, în spitale, echipamente, săli de operație.”

Aceste investiții nu reprezintă un lux, ci o necesitate, în condițiile în care există în toată Europa civilizată, unde fiecare spital este dotat cu angiografe.

„În București sunt doar patru unități unde se pot monta stenturi, operațiuni care durează doar 15-20 de minute, și anume spitalele Fundeni, Universitar, Floreasca și Militar. În țară acest lucru este posibil în centrele universitare din Timișoara, Iași, Cluj, Târgu Mureș. În total sunt mai puțin de zece unități. În lumea civilizată fiecare spital are așa ceva. Așa ajungem la discuția cu decesele evitabile”, conchide dr. Dan Perețianu.

Centre intervenționale

Președintele Societății Române de Cardiologie (SRC), prof. univ. dr. Dan Deleanu, a declarat, la cea de-a noua Conferință Internațională de Cardiologie de la Târgu Mureș, că în România mortalitatea cauzată de infarct miocardic acut este aproape dublă față de alte state europene, adică de 13% față de 7%.

„În România se moare foarte mult din infarct miocardic acut, mortalitatea este de 13% față de 7% în țările europene. În acest an, la inițiativa SRC, Ministerul Sănătății din România a demarat un program național de tratament invaziv al infarctului miocardic acut, pe care îl așteptăm să înceapă, care trebuia să fie iniţiat de doi-trei ani, dar nu a început din multe cauze, inclusiv a crizei economice în care ne aflăm”, a arătat dr. Dan Deleanu.

Potrivit acestuia, cel mai bun tratament în infarctul miocardic acut este angioplastia coronariană cu implantare de stent, însă în România se fac extrem de puține intervenții de acest tip.

„Mult prea mulți bolnavi nu beneficiază din cauza centrelor puține și a numărului mic de specialiști în domeniul cardiologiei intervenționale, dar și a organizării interne și a protocoalelor de tratament al infarctului. Prin acest program încercăm să luăm exemplu de la colegii maghiari, care au avut un succes enorm din 2004 până în prezent. Scăderea mortalității se va vedea foarte repede, chiar în primul an al programului de tratament invaziv al infarctului miocardic acut, care vizează extinderea tratamentului în toate situațiile posibile prin angioplastie coronariană și stent”, a mai spus dr. Dan Deleanu la Târgu Mureș.

La rândul său, dr. Imre Benedek, șeful Clinicii de Cardiologie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, a arătat că, în timp ce în județele Harghita, Covasna mortalitatea prin infarct este de circa 27%, în Târgu Mureș, unde există două centre intervenționale, aceasta este de doar 4,2%.

Tot mai bolnavi

Fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu este de părere că prevenția și tratarea bolilor cardiovasculare, care provoacă o parte consistentă din așa-numitele decese evitabile, ar trebui să fie o politică națională în domeniul sănătății.

Eugen Nicolăescu spune însă că în practică nu se întâmplă așa, iar românii vor fi din ce în ce mai bolnavi și vor muri în număr tot mai mare.

„Conform unui studiu la nivel național pe care l-am efectuat în 2008 pe 65% din populația României, bolile cardiovasculare reprezintă al doilea risc în România, după diabet și alături de cele oncologice. Ştiind că avem această situație, trebuie să încercăm s-o schimbăm, să diminuăm riscurile, să scădem incidența acestor boli atât prin măsuri de prevenție, cât și prin măsuri de intervenție. Prevenția ar trebui realizată de medicii de familie, însă acum nu cred că se va mai putea, pentru că de teama coplății oamenii vor sta acasă și bolile lor se vor agrava. În ceea ce privește intervenția cu stenturi, investițiile în angiografe, nu am ce să mai comentez”, spune Eugen Nicolăescu.

Factori de risc

Bolile de inimă, cancerul și problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România, arată statisticile Ministerului Sănătății, care constată și o scădere alarmantă a vârstei de apariție a acestor boli. De pildă, din peste 253.000 de decese înregistrate în 2008, peste 150.000 au avut drept cauză bolile de inimă.

Factorii care declanșează bolile cardiovasculare sunt legați de alimentație (românii preferă să consume carne grasă, slănină, unt, produse prăjite în grăsimi animale) și de fumat. Diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul și hipertensiunea arterială pot determina astfel de boli.

În România, rata mortalității cauzată de afecțiuni cardiovasculare este de 61% din numărul total al deceselor, față de 37% în UE și 53% în statele care au aderat recent la UE.

Camelia POPA