Recunoștință de partid
O bună parte din banii împrumutați de la Banca Mondială de România pentru consolidarea unor clădiri publice cheie pentru gestionarea riscurilor în caz de cutremur au ajuns în conturile unor firme care au făcut donații consistente la bugetele de campanie ale partidelor din ultimii ani. Insuficiența alocărilor bugetare din ultimii doi ani, cauzată de apariția crizei, pune în dificultate finalizarea obiectivelor necontractate încă în acest program.
37 de milioane de lei. De reabilitarea Spitalului "Bagdasar Arseni" din București se ocupă și vicepreședintele PDL Vrancea, Ionel Mustea-Șerban
Din peste 60 milioane dolari reprezentând cofinanțarea Băncii Mondiale și a Guvernului României pentru consolidarea unor clădiri publice cu risc mare de prăbușire în cazul unor cutremure, s-a reușit din 2004 și până acum să se cheltuiască doar jumătate din sumă. Cauza, o explică oficialii, ar fi și imposibilitatea părții române de a-și onora obligațiile financiare.
Pentru că proiectul expira, Executivul a prelungit deja implementarea acestuia cu încă doi ani. În cei șase ani de când se derulează proiectul, statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a reușit să consolideze doar 16 clădiri. La alte 19 se efectuează încă lucrări. Așadar, un total de 35 de clădiri. După tiparul românesc, o mare parte din banii dați de Banca Mondială au ajuns în conturile firmelor de partid.
De consolidarea clădirilor amenințate de cutremure s-au ocupat și se ocupă firme pedeliste, peneliste și pesediste. În funcție de algoritmul puterii, constructorii au întors recunoștința și au donat celor trei partide circa 560.000 lei.
Contracte pe banii Băncii Mondiale
Realizate sau aflate în curs, cele 35 de contracte de consolidare a unor clădiri publice au fost obținute de 25 de firme declarate câștigătoare în urma licitațiilor. Aproape jumătate dintre acestea au legături directe cu mediul politic.
Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Tulcea, Constantin Cornel Georgescu, a câștigat cu firma Coral SA un contract consistent, de 19,3 milioane lei, pentru consolidarea sediului Consiliului Județean.
Numai că în această instituție lucrează, pe postul de consilier județean din partea PDL, fiul său, Victor Georgescu, de 32 de ani, de profesie avocat. Tânărul Georgescu a donat partidului din care face parte, PDL, 23.000 lei, în decembrie 2009. Aceeași firmă Coral SA a mai câștigat recent două contracte, în valoare de peste 30 milioane euro, fără TVA, pentru consolidarea altor două muzee, clădiri de patrimoniu din proprietatea CJ Tulcea. Partener de afaceri cu Mariana Marianciuc, șefa Centrului Zonal II (care include și Tulcea) al Agenției Naționale de Locuințe, Cornel Georgescu a beneficiat de lucrări și de la ANL.
Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Capitală ar putea rămâne neconsolidat
Prin intermediul SC Pescărușul SA, în care Marianciuc a deținut acțiuni și a ocupat funcția de administrator, Cornel Georgescu a construit pentru ANL blocuri în Constanța, Tulcea, Isaccea și Murighiol. Potrivit lui Georgescu, lucrarea de consolidare a sediului CJ Tulcea a fost luată înainte ca fiul său să ajungă consilier. „Dacă aș avea o pilă sus, nu mi-ar strica, dar băiatul meu e prea mic pentru asta, singura calitate de consilier nu îți e de nici o sfeclă”, a precizat Georgescu.
Constructorii care au făcut cele mai consistente donații politice și au câștigat cel mai mare contract sunt implicați în joint-venture-ul format din Rotary Construcții SRL și MBM Construct 95 SRL București. Asocierea formată de cele două firme realizează consolidarea Pavilionului A al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Bagdasar Arseni” din București, lucrare evaluată la suma de 37 milioane lei. Vicepreședinte al PDL Vrancea, fost cenzor și în prezent acționar minoritar în MBM Construct 95, Ionel-Șerban Mustea pare a fi „cheia” contractului de la Spitalul Bagdasar.
De-a lungul timpului, Mustea a recompensat partidul din care face parte cu sume deloc de neglijat. În campania din 2007 a donat în nume personal în conturile PDL suma de 50.000 lei, iar prin firma Vesti-ro SA, pe care o deține, Mustea a mai vărsat alte 45.000 lei. Un an mai târziu, vicele PDL Vrancea a oferit partidului încă 21.600 lei. Și soția sa, Marcela, implicată în afacerile de familie, a ajutat partidul cu 90.000 lei în 2008. Devenit deputat PDL din 2008, fiul, Răzvan Mustea-Șerban, un tânăr de 32 de ani, a donat, la rândul său, 50.000 lei în octombrie 2007. Totalul pe familie: 256.600 lei.
Compania care este în asociere cu MBM, Rotary Construcții SRL din București, este deținută integral de tânărul om de afaceri Mihai Rotaru, care a moștenit-o acum 10 ani, în urma decesului tatălui său, Mihai Rotaru. Firma a câștigat individual alte trei contracte, în valoare totală de 61,8 milioane lei: sediul Facultății de Drept a Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” (pavilion vest), București, de 9,8 milioane lei (finalizat), corpul A al Universității Naționale de Muzică București, de 5,2 milioane lei, și sediul Primăriei Sectorului 1 București, un contract 10 milioane lei, lucrare care trebuie finalizată în iulie 2011.
Vechi consilier local al PDL Târgoviște, omul de afaceri Ilie Valentin a reușit și el să se cupleze la contractele de consolidare cofinanțate de Banca Mondială. Prin intermediul firmei Ilva Impex SRL, consilierul execută lucrări de 590.000 lei la Depozitul Zonal Crucea Roșie Târgoviște.
Acționar în alte două firme, din care administrează numai una, alesul local a donat pentru campania PDL din 2008 suma de 20.000 lei. Posibilul conflict de interese este negat de consilier, acesta fiind de părere că cel mai mult au contat experiența și expertiza. „Sunt lucruri pe care nu le amestec: munca e muncă. Faptul că am o apartenență politică nu contează, am experiență și expertiză. Licitațiile au fost organizate de Banca Mondială, care are coloană vertebrală, și nici un partid nu îți dă coloană vertebrală Dacă vedeți câte licitații am contestat, vedeți cât mă ajută partidul, dar sunt ferm convins că sunt oameni care vor să miște în acest fel”, ne-a declarat Ilie Valentin.
Pe lista coincidențelor privind obținerea de contracte publice tocmai de către acele firme ce au sponsorizat diversele partide se află și Societatea în Nume Colectiv Avântul Ghețău din Vaslui. Deținută în cadrul familiei Ghețău, firma a câștigat un contract de 550.000 lei pentru consolidarea corpului C al Stației de pompieri militari din Aiud, Vrancea, lucrarea fiind încă în execuție. Numele SNC Avântul Ghețău apare în Monitorul Oficial cu o donație de 30.000 lei la bugetul de campanie al PDL din 2009.
Tot în județul Vaslui, alte două lucrări de consolidare au fost câștigate de o firmă apropiată politic de PDL. Spitalul Județean Vaslui (corp C) și Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” (corpurile C, D, E) din Bârlad sunt consolidate de Ceracons SRL, firmă deținută de Albert Romilă, plasat în relații de rudenie cu Ioan Romilă, consilier județean PDL. Deși administrează singur o altă societate de construcții, Recon SA, pentru cele două contracte de 12,1 milioane lei, consilierul Ioan Romilă a preferat firma celuilalt Romilă.
Sechelariu a accesat ce a semnat
Semnatar al hotărârii de guvern din 2004 pentru a se adopta programul privind consolidarea unor clădiri publice cheie pentru gestionarea riscurilor în caz de cutremur cu ajutorul fondurilor de la Banca Mondială, Sergiu Sechelariu a ajuns în postura de a contracta el însuși acest tip de lucrări. Fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în guvernarea PSD, Sergiu Sechelariu se ocupă acum, prin firma pe care o deține, Conimpuls SA, de consolidarea Centrului de acțiuni de salvare și prevenire a dezastrelor (corpurile A, B) Bacău (fosta clădire a Bibliotecii Județene). Contractul, ce valorează două milioane de lei și se află încă în execuție, îi mai are ca parteneri pe cei de la Grup Construcții Est SA din Iași.
Fost președinte al organizației municipale PSD Călărași, Marian Drăgan se ocupă prin firma Confort SA de consolidarea Palatului Administrativ al județului, în care își desfășoară activitatea politică. Lucrările, care sunt încă în execuție, au fost câștigate de firma lui Drăgan pentru 7,2 milioane lei.
Candidat în 2004 pentru funcția de primar din partea PSD, pentru șefia Consiliului Județean, apoi pentru un post de deputat PSD în colegiul 1 Călărași, Drăgan a sponsorizat PSD în 2008 cu 13.500 lei. Fostul lider PSD neagă orice formă de ajutor din partea colegilor. „Orice om politic va spune că nu are nici o treabă una cu alta, chiar dacă are. Banca Mondială a făcut licitațiile, iar eu nu am avut nici o treabă cu cei care au fost la conducerea ministerului pe vremea PSD. Unii poate reușesc să câștige politic, eu nu am reușit”, a declarat Drăgan.
Se câștigă și din opoziție
Membru al Biroului Permanent Municipal al PNL Ploiești, liberalul Gabriel Nedea este prezent, indirect, în două contracte de consolidare a clădirilor publice amenințate de cutremure. Prin firma Inscons SRL, pe care o deține și o administrează împreună cu tatăl și fratele, Nedea s-a asociat cu o altă societate, Iacob Electric SRL, pentru a obține contractul de consolidare a pavilionului de comandă al Batalionului I al Brigăzii de Pompieri „Dealul Spirii” din București, în valoare de 2,5 milioane lei.
Printr-o altă firmă în care deține 90% din acțiuni, SC Roinstal SRL, Gabriel Nedea se ocupă și de consolidarea Spitalului Municipal „Schuller” (corp A) Ploiești. Lucrările la acest contract, de aproape 5,6 milioane lei, sunt executate de Roinstal SRL și de cealaltă firmă deținută de familia Nedea, Inscons SRL. Contactat telefonic, Gabriel Nedea susține că factorul politic nu a avantajat și nici nu a dezavantajat.
Clădirea Facultății de Drept din București nu a fost consolidată
„Nu are nici o legătură contractul cu apartenența politică. Au fost licitații cu Banca Mondială și nu are cine să te ajute acolo. În plus, în această perioadă partidul nostru nu a fost la putere și nici nu este precum celălalt partid de opoziției, care are încă legături foarte strânse cu autoritățile locale din timpul guvernării trecute”, a precizat liberalul.
La două capete
La categoria „oameni de afaceri altruiști”, care au donat pentru două partide, apare firma Intracom Construct SA din București, care deține contractul de 13 milioane lei pentru consolidarea Spitalului de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al MAI din București. Firma este controlată de compania grecească Intracom Constructions Societe Anonyme Technical And Steel Constructions SA și are la bază firma SC Intrarom SA.
Compania, sub numele actual și sub cel al predecesoarei ei, nu a ratat nici un scrutin pentru a face sponsorizări, în schimb, a oscilat între partide: în 2004, Intrarom SRL a donat pentru PSD două tranșe de bani, în cuantum total de aproximativ 86.600 lei. În 2008, Intrarom Construct SA a dat 37.000 lei pentru alianța PSD-PC, iar în 2009 donația firmei, de această dată destinată PDL, ajunge la modesta sumă de 10.000 lei, mai puțin de 10% din totalul dedicat anterior social-democraților.
O altă firmă generoasă politic de pe lista contractorilor de la Ministerul Dezvoltării ce a susținut financiar două tabere politice este SC Dedal Bahamat SRL din Galați. Deținută în procente egale de soții Elena și Dumitru Bahamat, firma a câștigat contractul de consolidare a Centrului de plasament nr. 5 „Simion Mehedinți” (corp B) din Galați, pentru suma de 2,6 milioane lei.
Din simpatie sau în semn de recunoștință, Bahamat a donat pentru campania electorală a PNL din 2008, în nume personal, suma de 10.000 lei și alte 20.000 lei prin firma Dedal Bahamat. Printr-o altă firmă la care este acționar și administrator, SC Unitec Construct SRL, el a contribuit cu o sumă totală mai mare pentru campaniile PDL din 2007 și 2008, când a oferit câte 20.000 lei.
Amânări
Un număr de 12 sau 14 obiective din cele 48 rămase în proiectul MDRT riscă să rămână necontractate. „Până în prezent s-au finalizat 16 obiective, 20 de obiective sunt în execuție, dintre care 12 se finalizează în 2010. Restul de 12/14 obiective se vor realiza în funcție de disponibilitatea fondurilor”, a explicat pentru Timpul Stela Petrescu, director general al Unității de Management a Proiectului din cadrul MDRT.
Printre obiectivele care riscă să rămână neterminate se numără trei spitale, o aripă a unei facultăți, sediul IGSU București și șase primării, printre care și cea din Iași. „Pentru a termina proiectul, există o singură condiție: să vină banii de contractare. Au fost probleme anul acesta, alocarea inițială a fost insuficientă, așteptăm rectificarea de buget. Nici anul trecut nu au fost bani și ne-am decalat puțin. (…) Dacă nu primim banii anul acesta (de la Ministerul Finanțelor – n.r.), îi primim degeaba. Ceea ce nu putem termina nu putem începe, cu atât mai mult cu cât unele au o perioadă de execuție de 18 luni și mai sunt 15 luni până la termenul final”, încheie Stela Petrescu, directorul UMP.
Expertizarea, un demers costisitor
Deși Legea privind calitatea în construcții îi obligă pe proprietarii de imobile din România, persoane fizice sau juridice, să expertizeze și să consolideze construcțiile care le aparțin, în prezent nu s-a elaborat nici măcar o centralizare a numărului instituțiilor vulnerabile în caz de cutremur. Motivele: lipsa banilor și a sancțiunilor în cazul clădirilor proprietate a statului.
Stela Petrescu, director general al UMP din cadrul MDRT, confirmă lipsa unei baze de date naționale și spune că s-a ajuns aici pentru că lucrările de consolidare sunt dificile și costisitoare. „E foarte greu pentru proprietari să disloce personalul. Doar în situația în care o autoritate din exterior vine cu Banca Mondială și impune acest lucru”, este de părere directorul MDRT.
„Nimeni nu s-a omorât să strângă toate clădirile publice vulnerabile”, explică și Emil Sever Georgescu, directorul științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC).
„Conform legii, reducerea riscului seismic este o prioritate de interes național și intră în obligativitate pentru locuințe. Pentru celelalte, fiecare proprietar public și-a găsit motive, că nu are bani, inclusiv la nivelul Guvernului. Legea nu cred că impune sancțiuni decât pentru cei notificați, dar nu știu să fi fost sancționați. Dacă ai plătit o expertiză, ești obligat să mergi mai departe. E o învârtire în jurul cozii, o amețeală cu bună știință”, detaliază Georgescu.
Mădălina PRUNDEA