A doua generație a Junimii române („Per aspera ad astra”)

Categories Cultura, trimitere dreaptaPosted on

A doua generație a Junimii române („Per aspera ad astra”)

„Noua Junime Română” a fost titlul prin care salutam apariția proiectului online AD-ASTRA. „Spre Stele” a devenit accesibilă pe Internet online și  a fost deschisă comunității științifice românești din întreaga lume la   adresa  www. ad-ad-astra.ro.

De la început au putut fi accesate  o revistă electronică, o bibliotecă online, un index al cercetătorilor români (Who’s Who in the Roumanian Science) și o serie de forumuri pentru discuții pe teme de specialitate.

Astăzi, ministrul Educației și Cercetării, consilierul său personal, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Ştiințifică, șapte dintre cei cincisprezece membri ai noului Consiliu Național pentru Ştiință și Tehnologie, în frunte cu președintele său, care distribuie fondurile cercetării în România, ca să mă refer numai la aceste funcții oficiale de decizie, sunt membri vechi ai  Ad-Astra, majoritatea cu studii strălucite peste hotare și cu rezultate profesionale pe măsură. Este un bilanț încurajator care deschide o nouă perspectivă, o nouă politică privind viitorul României, care s-a realizat la 9 februarie 2011, o dată cu  intrarea în vigoare a unei noi Legi a Educației Naționale (LEN), în concordanță cu standardele internaționale.

Ideea proiectului Ad-Astra a fost prezentată pentru prima dată public de către inițiatorul ei, dr. Liviu Giosan, cercetător la Woods Hole Oceanografic Institute, SUA, la Forumul Tinerilor Români cu studii în străinătate, care a avut loc la București în vara anului 2000.

În afara interesului formal al oficialilor români prezenți la manifestare, nu a urmat, cum ar fi fost firesc, nici o acțiune de sprijinire punctuală a acestei inițiative patriotice de anvergură națională.

Dar, plecând de la celebrul citat din discursurile lui Cicero (106-43 î.d. Chr.), „Per aspera ad astra („Prin greutăți, spre stele”), indiferența autorităților noastre de ieri nu numai că nu i-a descurajat pe inimoșii inițiatori, ci, dimpotrivă, a constituit un stimulent pentru realizarea acestui proiect.

Unele dintre sarcinile principale au fost promovarea noțiunii de calitate, de progres, de schimbare a mentalității clasei  noastre politice și, nu în ultimul rând, sprijinirea efectivă a tinerei generații. Ce și-a propus Ad-Astra este în editorialul program al revistei http://ad-astra.ro/journal/1/peraspera.php?lang=ro care dorea, printre altele, să ajute țara la trezirea din marasmul comunist al ultimilor 50 de ani.

Proiectul nu s-ar fi putut însă concretiza fără sprijinul esențial al dr. Răzvan Florian, care a fost  alături de Liviu Giosan, coadministratorul proiectului și coredactor-șef la revistă.

Răzvan a pus suflet și timp  în această ințiativă, ca și ceilalți membri ai echipei, iar prin firma sa de soft din Cluj-Napoca, unde locuiește, a realizat efectiv site-ul Ad Astra.

Realizările Ad Astra

Educația, știința și tehnologia, factorii recunoscuți pentru dezvoltarea societății cunoașterii, au devenit domenii prioritare, obiectivul politic numărul 1 al majorității țărilor civilizate ale lumii de astăzi.

Nu și pentru România, așa cum a  ținut neobosit  Ad-Astra să demonstreze. De aceea, să fim sinceri, oficialitățile  așteptau să dispară Ad-Astra. Foarte puțini din țară i-au prețuit activitatea, spre deosebire de cercetătorii din diaspora. Cea mai neplăcută situație a fost și este spațiul care s-a creat între umanioare și științe.

Cei din domeniile  umanioarelor care au avut și au personalități publice prin tradiție ignoră elitele cercetătorilor din domeniile științelor exacte.

Cu toate acestea, s-a reușit crearea, în premieră, a  unei baze de date cu sute de cercetători valoroși de origine română care lucrează peste hotare, studii bibliometrice (Cartea Albă a Cercetării din România  la nivel de cercetători individuali, topul Universităților românești, al Institutelor naționale de cercetare și ale Academiei Române), emiterea de comunicate de presă și luări de poziție la aberațiile emise de oficialități în ultimii 10 ani, articole despre Ad-Astra (AdA) sau membrii acesteia apărute în revistele Nature (Anglia) și Science (SUA), concursuri pentru tinerii cercetători, scrisori deschise, petiții (una dintre petiții a avut mii de semnături!), obținerea de granturi sau afilierea României prin AdA la  instituții prestigioase de peste hotare, de exemplu, Sigma Xi, recunoașterea și  promovarea adevăratelor valori, numirea din rândurile ei a unor membri în Comisia Prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării și, recent, nominalizarea unor membri AdA  în Guvernul Boc.

Speranțele Ad-Astra

În momentul de față, speranța este noua reformă a învățământului și cercetării. Membrii Ad-Astra aflați în Guvern au putere de decizie și vor trebui să demonstreze că vor putea să înfăptuiască dezideratele pentru care au militat ca să devină fapte. Ei și-au luat această responsabilitate cu mari riscuri și în nume propriu.

Ad-Astra rămâne neutră ca organizație și va continua să monitorizeze sistemul de educație și cercetare din România.

Deocamdată,  concluziile definitive asupra modului de aplicare a reformei vor trebui să aștepte un timp rezonabil de la promulgarea LEN.

Dificultățile sunt uriașe, începând de la compromisurile politice și, mai ales, de la resursele financiare insuficiente puse la dispoziția reformei, resurse care vor trebui să asigure, printre altele, și un trai decent profesorilor și cercetătorilor, care nu se bucură de respectul cuvenit din partea societății și a oamenilor politici, așa cum au reușit să impună prin reformele lor Spiru Haret și C. Angelescu.

Ad-Astra trebuie să supraviețuiască implicării membrilor săi, individual, în politică.
Ad-Astra nu este ministrul, așa cum ministrul nu este Ad-Astra.

Dacă ministrul eșuează în aplicarea LEN, organizația are destule personalități care să continue lupta pentru ieșirea  din colapsul educației naționale care a adus România la coada tuturor clasamentelor internaționale.

Datorită tinerilor, a apărut Ad Astra,  ca o speranță care din start și-a propus să fie o călăuză pentru știința și învățământul românesc către steaua fiecărui tânăr profesionist român.

Ad-Astra se bazează pe munca în echipă, ea este realizată și în același timp dedicată comunității  științifice românești, iar succesul ei a depins și va depinde de implicarea activă a cercetătorilor români din toată lumea.

Drumul spre stele nu este ușor, dar începutul a fost făcut în acești 10 ani. Este de datoria noastră, a tuturor, să dăm o mână de ajutor tinerilor junimiști.

Junimea Română

M-am  încumetat să afirm că suntem martorii constituirii unei a doua  generații a Junimii Române după prima, care s-a grupat în jurul ziarului politic cu același nume apărut în 1851 la Paris, având ca redactori pe: G. Crețianu, A. Odobescu, Dim. Florescu, Dr. Iatropol ș.a., și a continuat cu Junimea din Iași, societate literară întemeiată în 1864 de Titu Maiorescu,  Vasile Pogor, Iacob Negruzzi etc. Rolul deosebit al revistei junimiștilor, Convorbiri literare, fondată în 1867, în dezvoltarea culturii române moderne nu mai trebuie subliniat. Atunci România se trezea din somnul letargic al obscurantismul feudal și otoman.

Junimea a avut în secolul XIX mai multă putere decât a avut Ad-Astra și visau membrii ei. De ce? Erau înstăriți, sprijineau dezvoltarea culturii din buzunarul lor, să nu uităm că erau foarte puțini oameni educați, deci competiția lor a fost mai puțin acerbă ca să se impună.

În plus, erau majoritatea umaniști, nu oameni de știință, și cu toții știm că românul s-a născut poet, și nu… savant, deci aveau un mai bun acces la mass-media vremii. Mai mult, nu au apărut după eșecuri naționale cum a fost comunismul.

Exista o anumită inocență a începuturilor construcției unei națiuni, în timp ce astăzi Ad-Astra nu mai poate visa la așa ceva, contextul este defavorabil optimismului național.

Perspective optimiste

Membrii Ad-Astra din Guvern și nu numai și-au asumat riscul de a construi un alt model al educației universitare și cercetării din țara noastră. Evident, printr-o schimbare graduală în gestionarea  problemelor cu care se confruntă comunitatea școlară și academică.

Politica inovatoare privind construirea unei mediu care să promoveze  profesionalismul va impulsiona posibilitatea reală a schimbării, a despărțirii de o stare de fapt care ne-a afundat în mediocritate.

Sprijinirea reconstituirii unei elite științifice  din rândul tinerilor, care să se bucure de respect și prețuire, nu ca în ultimii 50 de ani, va grăbi eliminarea elitelor negative din rândul privilegiaților transpartinici opaci la progres și noțiunea de valoare.

Petre  T. FRANGOPOL