Dan Stanca: Creatura bicefală

Categories Cultura, trimitere dreaptaPosted on

Dan Stanca: Creatura bicefală

Dan Stanca

Care este aceasta? Cristoiu-Codreanu. Nu știu care este gâtul susținător al unei asemenea creaturi, dar, dacă ne gândim bine, nu poate fi decât media românească, excitată mereu de ceea ce de fapt este doar o furtună într-un pahar cu apă.
E drept că a trecut ceva vreme  de când media noastră nu s-a abținut și a dat atenție unui caz, la urma urmei, fără importanță. Totuși, ne întoarcem asupra lui, fiindcă dincolo de pasiunile stârnite a avut și un element hilar, de care reamintindu-ne nu putem să nu zâmbim.

Știm despre ce a fost vorba. În cursul unei emisiuni cu Eugenia Vodă, Ion Cristoiu a vorbit despre Corneliu Zelea Codreanu în termeni relaxați, prea relaxați după părerea unora, fapt nesancționat la momentul respectiv de realizatoarea emisiunii, ceea ce a adus la muștruluieli și mustrări din partea organismului care veghează sănătatea audiovizualului nostru.

Pur și simplu, te freci la ochi și nu-ți vine să crezi. Care a fost crima comisă de Ion Cristoiu? După cum spunea Monica Lovinescu la începutul anilor ’90, din atitudinile unor oameni de cultură cineva din afară ar înțelege că România se eliberează după 45 de ani de legionarism, și nu de comunism. De ce atâta înverșunare împotriva unei mișcări care se face vinovată de anumite erori politice și, mai ales, de crime, dar care de-a lungul scurtei ei evoluții a avut parte de cumplite prigoniri din partea tuturor aflați la cârma României?

Niciodată nu am putut să-mi răspund la o asemenea întrebare, ca să-mi limpezesc și eu mintea. Legionarii sunt acuzați de totalitarism, fanatism și antisemitism. Drumul lor este presărat cu cadavre, dar pare-mi-se că cele mai multe cadavre aparțin membrilor mișcării. Evident, aceasta nu e o judecată corectă, atâta vreme cât și o singură crimă de care te faci vinovat te poate macula pe veci.

Dar ceea ce se uită este faptul că atunci, în 1919, când tinerii care aveau să formeze nucleul de mai târziu al Mișcării Legionare s-au adunat în pădurea Dobrina, motivul reunirii lor nu a fost altul decât de-a se împotrivi bolșevismului  care făcea ravagii la Răsărit. Întrebarea lui Codreanu adresată colegilor săi a fost următoarea: ce facem ca să ne apărăm de bolșevici?

Așadar, mișcarea legionară a fost inițial anticomunistă și abia apoi a devenit antisemită. De altminteri, o parte din antisemitismul lor pleca tot din sentimente antibolșevice, deoarece ei credeau – judecată greșită – că tot ce e evreu este și comunist. Eu cred că lucrurile ar trebui privite și în acest fel, și nu mânate de o ură oarbă împotriva unor oameni care nu ne-au făcut nici a mia parte din răul făcut de comuniști. Nostim este faptul că, într-o asemenea ecuație, apărătorul lui Codreanu a fost Ion Cristoiu, ziarist renumit pentru atitudinea sa rece, flegmatică, la antipodul pathosului sumbru legionar.

Iar în apărarea lui Ion Cristoiu cine a sărit? Oameni ca Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, despre care niciodată nu ți-ai fi închipuit că se pot afla vreodată de aceeași parte a baricadei cu acela care a întemeiat Evenimentul zilei. Ciudățenii și picanterii fără de care viața noastră ar fi searbădă…