Academia Română redefinește cuvintele “ţigan” şi “jidan”
Controversa iscată de cele două cuvinte, ajunsă în Parlament, în stradă şi în presa internaţională, a ajuns recent la o rezolvare. Un nou tiraj al DEX va fi publicat în curând şi va cuprinde toate modificările cerute în legătură cu “ţigan” şi “jidan”. “Academia Română va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cele două cuvinte pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi a evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX)”, a declarat Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române.
Noul tiraj DEX va ieşi “în curând” de la tipografie şi va cuprinde “toate modificările solicitate”.
Rom sau ţigan?
Parlamentarul Silviu Prigoană propunea anul trecut ca, în documentele emise de instituţiile din România, să se înlocuiască termenul de persoană de etnie romă cu ţigan.
Motivul pentru care acesta a propus această modificare este confuzia care se face pe plan internaţional între romi şi români.
Propunerea lui Prigoană a fost respinsă de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Cameră.
Guvernul vrea “ţigani”, nu “romi”
Şi preşedintele Traian Băsescu spunea la un moment dat că, atunci când s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi, s-a luat o decizie greşită, europenii făcând confuzie între romi şi români.
Dezbaterea rom-ţigan a ajuns şi în presa internaţională, iar Time şi The Economist au publicat articole desprecontroversa “rom” versus “ţigan”.
Din “epitet dat unei persoane cu apucături rele”, “țigan” devine termen peiorativ
Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” a transmis o scrisoare deschisă Institutului “Iorgu Iordan-Al. Rosseti” prin care îi solicită să respecte recomandarea fǎcută de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în ceea ce priveşte rectificarea definiţiei cuvântului “ţigan” în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a din 2009.
“Vă solicităm să luaţi măsuri pentru a rectifica imediat definiţia cuvântului «ţigan», după cum urmează: să consemnaţi caracterul peiorativ al cuvântului «ţigan» atunci când acesta din urmă este folosit pentru a denumi o persoană care aparţine minorităţii rome şi să specificaţi că folosirea acestui cuvânt nu este recomandată, deoarece este considerat ofensator (discriminează împotriva minoritǎţii rome), să consemnaţi caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvântului «ţigan», care în prezent apare:
«Epitet dat unei persoane cu apucături rele», să definiţi minoritatea naţională în dreptul cuvântului «rom», care va deveni astfel termenul de referinţă (termenul principal) în locul cuvântului «ţigan»”, se arată în scrisoarea transmisă de Agenţia “Împreună”, alături de alte 15 organizaţii din România, directorului Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” Marius Sala şi, spre înştiinţare, preşedintelui CNCD Csaba Ferenc Asztalos.
“Păstrarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte definirea cuvântului «ţigan» perpetuează promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator şi degradant de către cea mai înaltă instituţie de cultură a statului cu rol formator. De aceea, înţelegem să urmǎm căile legale în faţa instanţelor competente, în cazul în care situaţia nu va fi remediată într-un termen rezonabil”, se arată în încheierea scrisorii semnate de Gelu Duminică, director executiv, Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară “Împreună”.
“Jidan” va fi definit ca termen rasist şi antisemit
Pe de altă parte, la data de 8 august, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a solicitat Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române definiţia cuvântului “jidan”, considerat insultător la adresa evreilor, şi să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ.
Potrivit scrisorii trimise atunci de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, în DEX, ediţia din 1998, termenul “jidan” era definit ca “un cuvânt popular şi peiorativ”. În DEX, ediţia a II-a din 2009, termenul “jidan” a fost redefinit şi prezentat publicului larg ca un cuvânt “familiar” care poate fi folosit în loc de cuvântul “evreu”.
În răspunsul Academiei Române la această scrisoare se spunea:
“În ediţiile viitoare ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom include indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul «(cu sens peiorativ, nerecomandat)». În ce priveşte corectarea imediată, fără întârziere şi în mod permanent a definiţiei cuvântului «jidan», tot ce putem face este să publicăm o notă explicativă în media sau pe internet”.
Atunci, reprezentanţii Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” au mai spus că următoarea ediţie a DEX este preconizată să apară în 2014, în conformitate cu planul de cercetare al Institutului de Lingvistică.
Totuşi, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România a considerat că răspunsul Academiei Române nu este mulţumitor.
Astfel, într-o adresă transmisă ulterior Academiei Române – Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” şi în atenţia academicianului Marius Sala, MCA cerea explicarea “sensului rasist şi antisemit” al termenului “jidan”.
“Definirea acestui cuvânt numai ca un cuvânt cu «sens peiorativ şi nerecomandat», aşa cum aţi propus în răspunsul dvs. către noi, omite efectele distructive pe care cuvântul «jidan» le-a produs în vremurile în care el a fost adoptat, la nivel naţional şi formal, ca o altă denumire, familiară, pentru «evreu». Această denumire reprezenta atunci, şi reprezintă astăzi, negarea propriei noastre umanităţi. În aceste condiţii, exprimând din nou aprecierea noastră pentru răspunsul dumneavoastră prompt, vă solicităm ca, în corectarea neîntârziată a definiţiei cuvântului «jidan», să ţineţi seama de opinia noastră, cei care în România încă suntem numiţi «jidani» şi care, în acest moment, şi pe fondul actualei definiţii a cuvântului «jidan», întâmpinăm dificultăţi în a ne regăsi şi apăra dreptul la demnitate în ţara noastră”, se mai spunea în adresa MCA România din 16 august.