Eliade Bălan: Majoritatea? Poate la vară!
Maghiarii au rămas o soluție logică pentru PDL și după congresul care l-a ales pe Kelemen Hunor în funcția de președinte al Uniunii. Parteneriatul cu UDMR nu se rupe. Nici un moment nu s-a pus tranșant problema ieșirii de la guvernare pentru a forma o nouă majoritate parlamentară împreună cu opoziția.
Ca atare, schimbarea lui Bela cu Kelemen nu a răspuns deocamdată așteptărilor comune ale lui Antonescu și Ponta, care au dorit sâmbătă să audă că maghiarii se gândesc să-i facă opoziție lui Emil Boc, arătându-și pe față nemulțumirea față de modul cum se prezintă starea națiunii astăzi.
Cu toate că liderii USL au anunțat că vor fi flexibili în privința unor eventuale condiții ale UDMR dacă organizația va rupe protocolul cu pedeliștii, nici un delegat ungur nu și-a declinat ferm dorința de a încheia acum socotelile cu democrat-liberalii.
O astfel de poziționare, previzibilă pentru analiști, încurcă pe termen scurt planurile PSD și PNL, dacă Uniunea nu se alătură rapid acțiunii privind înlăturarea Guvernului portocaliu. Fără voturi suficiente în Parlament, nimic nu se poate întâmpla. Fără UDMR, acea majoritate la care vizează adversarii PDL este imposibil de atins.
Deocamdată se poate vorbi doar de un timp de așteptare, poate și de tatonări, nimic însă concret, în măsură să aducă panică în tabăra puterii. Faptul că Kelemen nu pare dispus să schimbe direcția de mers așa de repede nu înseamnă că este „coordonat” de ex-președintele Marko Bela, cum crede liberala Norica Nicolai, ci mai degrabă nu dorește să răspundă unei invitații venite într-un moment de reașezare a forțelor în politică.
Pe urmă, ministrul Culturii nu cred poate fi considerat un om fără orizont politic, care se grăbește să anunțe fără nici o evaluare o posibilă reanalizare a situației în vară, cum preconizează vicele Frunda, când ar trebui să se decidă asupra soluției de viitor, pentru că vrea să vadă percepția populației despre reformă după șase luni.
Pe de altă parte, președintele nou-ales nu dă semne că ar refuza negocierea cu USL, dar nu pare dispus să dea interesul său, dar şi al Uniunii, pe unul alcătuit din unități identice ca mărime, dar diferite ca structură doctrinară, cu riscul de a fi acuzat că nu apără interesul național. Nu este o eroare de calcul, ci mai degrabă o punere la adăpost, în caz că demersul opoziției rămâne fără finalizare.
De unde rezultă că orice mutare făcută acum nu prezintă garanția unei reușite din punct de vedere al interesului UDMR, chiar dacă o bună parte din electoratul maghiar nu mai este de acord cu actualul parteneriat politic. Sigur, liderii PDL nu au de ce să nu fie mulțumiţi.
Câtă vreme coaliția rămâne în formula clasică, teama de PSD și PNL nu are de ce să crească. Pentru moment, maghiarii stau în banca lor, nefiind motive de îngrijorare majore menite să clatine partidul cotrocenist din cauza acestei organizații.
Prin urmare, scoaterea democrat-liberalilor de la guvernare în această primăvară nu pare credibilă câtă vreme UDMR nu renunță la poziția din prezent. Noua majoritate pare să nu se realizeze așa de curând.
Liderii USL trebuie să joace o altă carte dacă vor ca Uniunea să treacă în opoziție. Eventual, să schimbe condițiile de joc pentru a mări șansa de a apropia parlamentarii unguri de interesul comun al celor două mari partide – PSD și PNL. Un lucru este clar: Kelemen Hunor nu va bate acum de nevoie la poarta opoziției.
Rămânerea la guvernare pare mai sigură. Și încă un lucru: dacă Traian Băsescu apucă să aducă un tehnocrat cu nume în locul lui Boc, agreat inclusiv de udemeriști, până la alegerile din 2012 nu se mai poate întâmpla nimic. Veți vedea.
Eliade BĂLAN