Emil Boc: Judeţele României sunt prea mici pentru a atrage fonduri europene

Emil Boc: Judeţele României sunt prea mici pentru a atrage fonduri europene

Romania – Regiuni de dezvoltare

UPDATE 7

Emil Boc a explicat marți, în direct la Radio România Actualităţi, de ce reorganizarea administrativ teritorială a României este benefică pentru români. Prin reorganizare, a declarat premierul, judeţele vor putea lua direct bani de la Uniunea Europeană. „O destructurare a reţelelor clientelare este greu de făcut fără reorganizare. Judeţele noastre au dimensiuni mici, aşa că ele nu pot lua direct bani europeni”, a spus Emil Boc. În cazul în care am avea judeţe mai mari, atunci un judeţ ar putea atrage până la două miliarde de euro, a adăugat şeful Guvernului.

Emil Boc a încercat să explice şi ce înseamnă reorganizarea administrativ-teritorială pentru cetăţean.

„Cetăţeanul nu va face un kilometru un plus pentru serviciile de bază elementare. Ele vor fi şi mai apropiate de cetăţean. În ţara asta trebuie să circule hârtiile, nu oamenii”, este de părere premierul.

Potrivit lui Emil Boc, consiliile judeţene vor rămâne, dar vor fi în număr de opt în urma comasării celor existente.

Şeful Guvernului a mai precizat că reorganizarea administrativ-teritorială “este o cale de eliminare a corupţiei”.

UPDATE 6

Emil Boc: Decizia reorganizării va fi luată în Coaliţie, asumarea fiind o alternativă

Premierul Emil Boc a vorbit marţi seară, la TVR 1, despre reorganizarea administrativ-teritorială a României. Emil Boc a spus că decizia privind forma în care va fi adoptată această lege va aparţine Coliţiei de guvernare, asumarea răspunderii nefiind exclusă.

“N-am luat decizia, în Coaliţie, cu privire la forma de promovare a legii. Toate alternativele ne sunt la îndemână: promovarea în procedură simplă, în procedură de urgenţă sau în procedura asumării răspunderii. Dar deocamdată nu am purtat o discuţie pe marginea formei de promovare”, a declarat Emil Boc la TVR 1.

“Cred că oricare dintre cele trei forme le avem la dispoziţie, decizia va fi luată la nivelul Coaliţiei, asumarea răspunderii fiind una dintre alternative. Important este să judecăm la rece ceea ce este bine pentru ţara aceasta”, a mai spus premierul.

În ceea ce priveşte negocierile cu UDMR pe tema reorganizării teritoriale, după ce marţi Uniunea nu a fost de acord cu cele opt judeţe propuse de PDL, Boc a spus că discuţia continuă cu toţi partenerii de coaliţie, “pentru că este un proiect amplu”.

“Ceea ce noi încercăm acum este să le explicăm tuturor partenerilor, pentru că în Coaliţie avem şi UNPR, avem şi grupul minorităţilor naţionale. Cu toate aceste partide purtăm discuţii pentru a le arăta toate faţetele reorganizării administrative a ţării. Nu trebuie să ne uităm doar că vom pierde nişte preşedinţi de consilii judeţene fiecare formaţiune politică din România”, a declarat şeful Executivului.

UPDATE 5

PDL renunţă la asumarea răspunderii pe reorganizarea teritorială

PDL renunţă la asumarea răspunderii pe actul normativ care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt regiuni. Decizia a fost luată după ultimatumul dat de UDMR marți.

Asumarea răspunderii fusese anunţată săptămâna trecută de secretarul general al PDL, Ioan Oltean. După ce democrat-liberalii nu s-a înţeles cu UDMR în legătură cu împărţirea teritorială, premierul Emil Boc s-a întâlnit cu senatorii PDL.

La ieşire, Boc a refuzat să facă declaraţii presei şi a spus doar că face declaraţii la partid sau la Guvern. Ulterior, mai multesurse au declarat marți că PDL a decis să renunţe la această asumare a răspunderii.

UPDATE 4

Neînţelegeri în coaliţie: UDMR nu acceptă reorganizarea teritorială propusă de PDL

Negocierile din Coaliţie pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a României au eşuat marți, după ce liderii nu au reuşit să ajungă la o înţelegere.

Reprezentanţii UDMR au susţinut că nu au sprijin în teritoriu pentru proiectul PDL.

Unii dintre democrat-liberali consideră că s-a făcut o greşeală atunci când secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a declarat că Executivul ar dori să-şi asume răspunderea pe un astfel de act normativ.

Dacă s-ar asuma răspunderea, ar exista riscul ca Guvernul să pice la o eventuală moţiune de cenzură a opoziţiei, susţin membrii PDL.

Nici premierul Emil Boc şi nici ceilalţi membri ai PDL nu au dorit să facă vreo declaraţie în legătură cu concluziile şedinţei coaliţiei.

În timp ce PDL susţine reorganizarea în opt regiuni, liderii UDMR doresc să existe 16 zone, iar județele Harghita, Covasna şi Mureş să fie administate de o singură autoritate.

UPDATE 3

Ce costuri ascunse implică reorganizarea României

Reorganizarea administrativă a României va îndepărta autorităţile publice de cetăţeni, iar accesul românilor la instituţiile statului va fi mult îngreunat.

O spun specialiştii care lucrează la proiectul de lege care prevede desfiinţarea celor 41 de judeţe.

Principalul dezavantaj al reorganizării administrative va fi, atenţionează specialiştii, îngreunarea accesului românilor la serviciile publice, cauzele fiind, în primul rând, distanţele mari şi barierele geografice.

Un alt dezavantaj va fi acela că noua organizare va rupe tradiţia administrativă românească, axată pe judeţe de dimensiuni medii.

Specialiştii mai avertizează că o mare piedică în faţa reorganizării administrative vor fi diferenţele mari între judeţele ce urmează a fi comasate, diferenţe de ordin economic, social şi cultural.

Nu în ultimul rând, atrag atenţia cei care au lucrat la proiectul de reorganizare, desfiinţarea judeţelor va fi un proces complex şi dificil. Mari bătăi de cap le vor da autorităţilor mutarea în noile sedii de judeţ.

De exemplu, spun specialiştii, amenajarea, chiriile şi utilităţile aferente unor imobile vor presupune costuri destul de ridicate.

La fel de costisitoare vor fi transferul arhivelor, al aparaturii şi mobilierului, chiriile pentru personalul relocat şi adaptarea sistemelor informatice.

Dezavantaje:

– nu se corelează cu tradiţia administrativă românească, axată pe judeţe de dimensiuni medii
– există riscul îndepărtării autorităţilor publice judeţene de cetăţeni, ca urmare a distanţelor mari şi a barierelor geografice
– reorganizarea instituţională a administraţiei judeţene şi a serviciilor deconcentrate la nivelul noilor judeţe va fi un proces complex şi dificil
– slabă inter-relaţionarea economică, socială, culturală intra-regională

Costuri suplimentare prevenite din:

– amenajarea, chiriile şi utilităţile aferente unor imobile mai mari în noile judeţe;
– transferul arhivelor, aparaturii şi mobilierului;
– chirii pentru personalul relocat;
– adaptarea/dezvoltarea sistemelor IT şi a celor e-guvernare;
– înlocuirea tipizatelor

SURSA: PROIECT GUVERNAMENTAL

Avantajele, spun cei care au lucrat la proiect, sunt în primul rând reducerea birocraţiei şi economii de milioane de euro la buget prin disponibilizări din aparatul bugetar.

Concret, vor dispărea 1350 de posturi din consiliile judeţene şi 1.000 de funcţii din direcţiile judeţene de asistenţă socială. Cu alte cuvinte, 20 de milioane de euro în minus prin reorganizarea aparatelor de specialitate.

Nu în ultimul rând, vor fi reduse structurile de conducere şi suport ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă cu 1.200 de posturi, ceea ce ar duce la o economie de 10 milioane de euro.

Reduceri de posturi

– 1350 de posturi din consiliile judeţene
– 1000 de funcţii din direcţiile judeţene de asistenţă socială
– 1200 de posturi de conducere ISU
– 100 de posturi din prefecturi
Rezultă o economie estimată la peste 30 de milioane de euro

UPDATE 2

Emil Boc: Proiectul PDL nu vizează apariţia unei noi structuri administrative

Premierul Emil Boc a susţinut sâmbătă o conferinţă de presă la sediul PDL, în care a vorbit despre reorganizarea administrativ – teritorială a ţării şi despre afirmaţiile liderilor „alianţei socialiste” cu privire la alocările din fondul de rezervă al Guvernului către administraţiile locale.

Premierul a vorbit şi despre reorganizarea administrativ teritorială propusă de USL:

“Modelul propus de alianţa socialistă presupune înfiinţarea unei noi structuri administrative. Deci pe lângă ce avem acum, comune, oraşe, municipii, judeţe, PSD-ul şi PNL-ul propun să se înfiinţeze şi regiunea. Adică un nou palier administrativ. Acesta presupune revizuirea Constituţiei. Deci din start, proiectul PSD-PNL porneşte cu o amânare”, a subliniat Boc în conferinţa de presă.

Preşedintele PDL a specificat câteva dintre avantajele propunerii PDL:

“Propunerea PDL nu vizează apariţia unei noi structuri administrative, ci porneşte de la comasarea judeţelor. Forma finală a proiectului va fi decisă în cadrul coaliţiei. Primul avantaj major este că se poate realiza fără revizuirea Constituţiei, prin respectarea actualului cadru constituţional, deci nu presupune amânare, cum arată USL, până în 2016″.

“Una dintre cele mai importante propuneri ale PDL” în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ teritorială se referă la diminuarea şi restructurarea reţelelor clientelare constituite în cursul timpului.

“Poate este una dintre cele mai importante realizări sau modificări pe care le presupune reforma propusă de PDL. Gândiţi-vă că actuala organizare organizare administrativ-teritorială este din 1968, din timpurile comunismului”, a adăugat Boc.

“În ceea ce priveşte alocările financiare din fondul de rezervă al guvernului către administraţiile locale. Am observat că liderii alianţei socialiste au constatat că acestea sunt profund politice şi, în consecinţă, le critică. Fac precizarea că în 2007 şi în 2008, la guvernare s-a aflat PNL-ul, susţinut de către PSD. În 2007, PDL-ul, din fondul de rezervă a avut 6,89%, PSD-ul a avut 43%, PNL-ul 38%, UDMR 6%. Dacă mergem la anul 2008, această situaţie se păstrează în continuare. PDL-ul 10%, PSD-ul 48%, PNL-ul 29%. Aproape 80% din banii care s-au dat din fondul de rezervă în 2008 s-au dus la PSD şi PNL. Asta înseamnă alocare pe criterii politice din fondul de rezervă”, a declarat Emil Boc.

UPDATE 1

Proiectul USL de dezvoltare: opt regiuni, guverne regionale cu preşedinţi aleşi

Potrivit unui proiect proriu prezentat sâmbătă de USL, România ar trebui să urmeze modelul francez de dezvoltare. Aceasta ar presupune integrarea celor 8 regiuni de dezvoltare care există şi în prezent în structura administraţiei locale.

„Preluând acest model, România păstrează unităţile administrative existente şi adaugă un nivel, compatibil cu cel european – REGIUNEA – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu central”, se arată în programul USL.

Modelul USL presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.

Consiliul Regional

Preşedintele va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un “premier” al regiunii
•Membrii –vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor
•Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central
•Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusive pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor

Senatul

Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională.
•A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională
3 domenii cheie de competenţă: •Dezvoltarea regională, •Politica externă, •Fondurile europene, •Se va diferenţia de Camera Deputaţilor.

Guvernul desemnează 8 PREFECŢI, câte unul pentru fiecare regiune

Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un PREŞEDINTE, care va conduce executivul regional

Prefecţii

•Cei 8 prefecţi îi vor înlocui pe cei 41 din prezent
•Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională
•Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor
•Scop: o mai mare coerenţă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei

Consiliu Economic şi Social regional

•Pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice
•CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie
•CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională

Atribuţii definite prin dezbatere publică

•Împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii.
•Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor
•Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezentla POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc)

Obiective de dezvoltare în primii 4 ani

•În fiecare regiune (diversificat in actualele municipii reşedinţă de judeţ):
1.O mare universitate. Cel puţin 3 universităţi, până in 2014, trebuie să fie în top 500
2.Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă)
3.Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie
4.Infrastructură rutieră şi feroviară modernizată
5.Un aeroport internaţional minim
6.Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune(stadion şi sală polivalentă )
7.Un centru de afaceri regional
8.Un centru cultural de nivel european

Capitala regională

•Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel puţin în primă instanţă
•Pentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes:
•Centru economic
•Centru politico-administrativ
•Centru cultural
•Centru universitar etc
•Responsabilităţile şi mecanismul de colaborare se vor stabili în baza unor decizii la nivel regional.

Etape

2012-2013

•Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor
•Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi
•Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune
•Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept

2014

•Organizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare)
•Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional
•De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc)
•Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe)

2016

•O dată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal)
•Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale
•Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel

Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea reorganizării teritoriale. Iată capitalele noilor judeţe

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a anunţat vineri că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe.

El a adăugat că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi.

Oltean a precizat că împărţirea teritorială a României este făcută în temeiul unui act normativ adoptat în 1968 şi care nu a mai fost modificat din 1990, ţara rămânând cu aceeaşi formă de organizare teritorială consacrată de regimul PCR.

“Credem că o ţară cu opt judeţe, pe cele opt regiuni de dezvoltare economică ce sunt deja consacrate, chiar dacă ele nu au personalitate juridică, va reuşi ca, în perioada 2012-2013-2014, când România mai are încă zece miliarde de euro de absorbit de la UE, să ridice gradul de absorbţie a fondurilor, să crească calitatea strategiilor şi a lucrărilor de dezvoltare zonală şi regională. E un proiect extrem de ambiţios şi care dacă într-adevăr se va realiza şi actuala majoritate se va plia pe el şi-l va susţine, va produce o modificare de fond în viaţa de zi cu zi a României”, a explicat Oltean.

Conform noii organizări, capitalele celor opt judeţe vor fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti.

Oltean a adăugat că reforma presupune modificări importante în legislaţie, în condiţiile în care astfel se va ajunge la opt prefecturi, opt inspectorate de poliţie.

El a dat asigurări că foarte multe din atribuţiile consiliilor judeţene şi ale serviciilor deconcentrate vor fi transferate la primării, astfel încât oamenii să nu fie nevoiţi să se deplaseze la noile reşedinţe de judeţe.

“Toate aceste servicii deconcentrate ale ministerelor se vor diminua de la 41 la opt, ceea ce înseamnă o modificare extrem de importantă a legislaţiei în vigoare. Ceea ce urmărim cu prioritate este ca serviciul public să fie adus cât mai aproape de cetăţean, a da cetăţeanului certitudinea că, prin reorganizarea administrativ teritorială, lui i se uşurează viaţa de zi cu zi”, a mai spus Oltean.

Potrivit viziunii USL, România ar trebui să urmeze modelul francez de dezvoltare. Iar asta ar presupune integrarea celor 8 regiuni de dezvoltare care există şi în prezent în structura administraţiei locale.
„Preluând acest model, România păstrează unităţile administrative existente şi adaugă un nivel, compatibil cu cel european – REGIUNEA – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu central”, se arată în programul USL.

Modelul USL presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.

Consiliul Regional

Preşedintele va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un “premier” al regiunii
•Membrii –vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor
•Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central
•Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusive pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor

Senatul

Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională.
•A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională
3 domenii cheie de competenţă: •Dezvoltarea regională, •Politica externă, •Fondurile europene, •Se va diferenţia de Camera Deputaţilor.

Guvernul desemnează 8 PREFECŢI, câte unul pentru fiecare regiune

Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un PREŞEDINTE, care va conduce executivul regional

Prefecţii
•Cei 8 prefecţi vor înlocui pe cei 41 din prezent
•Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională
•Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor
•Scop: o mai mare coerenţă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei

Consiliu Economic şi Social regional

•Pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice
•CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie
•CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională

Atribuţii definite prin dezbatere publică

•Împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii.
•Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor
•Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezentla POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc)

Obiective de dezvoltare în primii 4 ani

•În fiecare regiune (diversificat in actualele municipii reşedinţă de judeţ):
1.O mare universitate. Cel puţin 3 universităţi, până in 2014, trebuie să fie în top 500
2.Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă)
3.Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie
4.Infrastructură rutieră şi feroviară modernizată
5.Un aeroport internaţional minim
6.Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune(stadion şi sală polivalentă )
7.Un centru de afaceri regional
8.Un centru cultural de nivel european

Capitala regională

•Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel puţin în primă instanţă
•Pentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes:
•Centru economic
•Centru politico-administrativ
•Centru cultural
•Centru universitar etc
•Responsabilităţile şi mecanismul de colaborare se vor stabili în baza unor decizii la nivel regional.

Etape

2012-2013

•Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor
•Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi
•Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune
•Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept

2014

•Organizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare)
•Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional
•De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc)
•Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe)

2016

•O dată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal)
•Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale
•Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel