Antonella Marinescu este, începând din acest an, consulul general al României la Toronto. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ziarultimpul.ro, aceasta vorbește despre obiectivele pe care și le-a propus în noul post, despre cât de grea este viața imigranților români în Canada, dar și despre cum a ajuns un om de afaceri ca ea să intre în diplomație.
1. Întrebare: Sunteţi recent sosită la Toronto, într-o postură – aceea de consul general – care este inedită pentru dumneavoastră. Cum a ajuns un om de afaceri sa intre în diplomaţie şi să ocupe un post de consul general?
Răspuns: Desemnarea în funcţia de consul general al României la Toronto reprezintă pentru mine o onoare deosebită şi, în acelaşi timp, o provocare de a mă ridica la înălţimea exigenţelor profesionale ale Ministerului Afacerilor Externe şi al aşteptărilor comunităţii româneşti din Canada. Intrarea în diplomaţie a venit oarecum firesc, având în vedere experienţa acumulată de-a lungul anilor, în economia privată, în administraţia locală sau în Camera Deputaţilor.
Atracţia mea faţă de cariera diplomatică datează încă din anii adolescenţei, dar a fost dublată şi de o educaţie formală în acest domeniu. Astfel, încă din anul 2010 am urmat un curs postuniversitar de formare în relaţiile internaţionale, organizat de Institutul Diplomatic Român. După numirea în funcţia de consul general am urmat un curs de pregătire profesional în cadrul MAE, înainte de preluarea postului.
2. Întrebare: Sunteţi la primul contact cu o comunitate românească din străinatate? Cum este viaţa în diaspora?
Răspuns: Într-adevăr, mă aflu la primul contact de durată cu comunitatea românească. De fapt, ar fi mai indicată folosirea pluralului „comunităţi româneşti locale” în cazul imensei circumscripţii consulare. Aceasta este justificată de distanţele foarte mari existente între oraşele care găzduiesc cele mai numeroase grupuri de familii originare din România, fapt care face ca legăturile efective între românii din Toronto şi cei din Vancouver, Calgary, Edmonton sau chiar Windsor (pentru a da un exemplu de comunitate din aceeaşi provincie cu sediul consulatului, provincia Ontario, dar aflată la 450 de km sud-vest de capitala Toronto) să fie reduse. Fiecare din aceste comunităţi are propria viaţă comunitară, propriul specific, propria istorie, propriile biserici şi asociaţii culturale între care cu greu se pot stabili colaborări directe permanente.
În general, viaţa în Canada nu este foarte diferită de România, cu bune şi cu rele. Viaţa imigranţilor este însă oarecum mai dură decât cea a celor stabiliţi de mai mult timp şi deja integraţi în Canada. Este vorba de dificultăţile inerente unui nou început, determinate de adaptarea la o societate nouă, de utilizarea curentă a unei limbi străine, de căutarea unui loc de muncă, a unei locuinţe sau şcoli pentru copii. În plus, necesitatea echivalării studiilor din România face ca la început, noii veniţi să găsească aproape exclusiv joburi de supravieţuire, mai slab plătite şi oricum sub nivelul educaţiei şi pregătirii profesionale din România. Canada este o ţară dezvoltată, cu o economie puternică, destinaţie a imigranţilor din întreaga lume dar nu trebuie idealizată. Imigrarea este pentru mulţi oameni o şansă la o viaţă mai bună, dar avantajele vin împreună şi cu dezavantajele, pentru că integrarea într-o societate nouă presupune eforturi şi adesea neîmpliniri în raport cu aşteptările. În plus, greutăţile unui nou început afectează de multe ori relaţiile familiale.
3. Întrebare: Cum aţi simţit primirea românilor din Toronto? Care sunt primele impresii pe care vi le-aţi făcut aici şi cum percepeţi comunitatea românească de la Toronto?
Răspuns: Încă de la venire am fost plăcut impresionată de căldura cu care am fost primită în cadrul comunităţilor româneşti din Toronto, Hamilton şi Windsor. În general, în peisajul multicultural canadian românii reprezintă o comunitate etnică bine integrată, cu imagine socială pozitivă. Am întâlnit oameni deosebiţi, cu profesii diferite, care au reuşit să se împlinească profesional în Canada.
4. Întrebare: Care este rolul misiunii diplomatice la Toronto?
Răspuns: Principalele atribuţii îndeplinite de Consulatul General al României la Toronto şi, implicit de consulul general, se concentrează pe următoarele dimensiuni ale activităţii diplomatice şi manageriale: reprezentarea diplomatică a oficiului consular de carieră al României la numeroase evenimente oficiale organizate de corpul consular sau de autorităţile canadiene la Toronto, coordonarea activităţilor curente ale consulatului pe linia prestărilor de servicii consulare şi asigurării de asistenţă consulară cetăţenilor români şi străini, iniţierea şi conducerea unor proiecte de colaborare culturală şi academică, cooperarea şi susţinerea activităţilor de diplomaţie economică aflate în responsabilitatea Biroului de Promovare Comercială şi Economică a României, buna relaţionare cu comunităţile româneşti aflate pe teritoriul Canadei şi cu formele acestora de asociere şi reprezentare: biserici, asociaţii culturale şi profesionale, mediul de afaceri, presă de limbă română etc.
5. Întrebare: În ce măsură Consulatul României din Toronto ajută comunitatea românească de acolo?
Răspuns: Principala menire a unui oficiu consular este aceea de a oferi servicii consulare prompte şi de calitate solicitanţilor. În calitatea de consul general, consider promptitudinea comunicării cu publicul si calitatea serviciilor trebuie sa reprezinte o preocupare permanentă. Din câte am văzut, existenţa şi buna funcţionare a unui consulat general al României în capitala provinciei în care locuieşte cea mai mare comunitate românească din Canada este considerată de aceştia ca fiind cea mai importantă măsură luată de guvernul de la Bucureşti pentru a le facilita şederea în Canada.
6. Întrebare: Care este gama serviciilor pe care le oferă Consulatul pentru românii din Canada? Cu rezidenţă canadiană, vizitatori sau străini României?
Răspuns: Oficiul consular Toronto oferă servicii consulare diverse pentru cetăţenii români, indiferent de domiciliu sau statutul lor în Canada, precum întocmirea diverselor acte notariale, a documentelor de stare civilă, a documentelor de călătorie sau asistenţa consulară în cazuri deosebite. De asemenea, procesăm cererile de viză din partea cetăţenilor străini care doresc să viziteze România.
7. Întrebare: În ceea ce priveşte criterul economic, există un nivel minim al resurselor financiare pe care trebuie sa le aiba un aplicant, pentru a primi viza?
Răspuns: Dacă vă referiţi la viza canadiană, nu suntem în măsură să furnizăm informaţii în acest sens. Pentru mai multe detalii privind viza canadiană, recomandăm să contactaţi secţia consulară a Ambasadei Canadei la Bucureşti.
Pentru cetăţenii străini care aplică pentru viza română, nivelul minim al resurselor financiare este determinat de circumstanţele vizitei (vizită la prieteni sau familie, călătorie de afaceri, vizită turistică), de durata şederii. De exemplu, ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, indică un cuantum de minim 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro.
8. Întrebare: Care sunt problemele comunităţii româneşti din Canada (Toronto)?
Răspuns: Dacă generaţia veche a reuşit să se grupeze în special în jurul bisericilor (care aparţin însă de episcopii diferite), noii emigranţi se confruntă cu greutăţile specifice adaptării în societatea canadiană şi nu reuşesc să constituie asociaţii puternice, probabil şi din cauza unor considerente de ordin socio-financiar. Generaţiile mai recente îşi manifestă preocuparea pentru aspecte practice, vizând în primul rând accesul facil la serviciile consulare, nivelul taxelor consulare fiind o problemă pentru noii veniţi. O temă comună de interes o reprezintă preocuparea pentru prezervarea identităţii româneşti, ca o reacţie instinctivă la efectele integrării observate la copiii din a doua generaţie, care nu mai vorbesc aproape deloc limba română. Astfel, la iniţiativele personale ale unor profesori voluntari au fost organizate o serie de „şcoli româneşti” care constau de fapt în cursuri opţionale de limba română, ce se predau sâmbăta. Şi bisericile româneşti, atât cele ortodoxe dar şi cele neo-protestante, organizează „şcoli de duminică” unde se predă preponderent religia în limba română. În acest domeniu se simte o acută nevoie de materiale de curs, sub formă de manuale, cărţi de poveşti, muzică şi filme. În acest sens, am luat iniţiativa colectării de materiale didactice din România care, prin eforturi şi din resurse private, vor fi donate organizatorilor cursurilor de limba română.
9. Întrebare: Cum decurge dialogul Dvs. cu autorităţile locale?
Răspuns: Relaţiile oficiului nostru consular cu autorităţile canadiene federale, provinciale şi locale sunt în general bune, acestea dând curs solicitărilor misiunii.
10. Întrebare: Cum vedeţi situaţia din România în momentul de faţă şi în perspectivă?
Răspuns: În prezent, la fel ca şi multe alte state, România se confruntă cu dificultăţile crizei economice globale declanşate în anul 2008. Ţara noastră este însă un stat membru al Uniunii Europene şi al NATO iar această apartenenţă conferă o şansă în plus de a diminua efectele economice negative, asigurând totodată respectarea standardelor democratice.
11. Întrebare: Aţi sfătui un investitor să se ducă pe piaţa din România? În ce domeniu?
Răspuns: Prin natura funcţiei, avem obligaţia atragerii investitorilor străini pe piaţa din România. Încercăm să contribuim la facilitarea unor investiţii care să ducă la creşterea economică prin evidenţierea avantajelor pe care le-ar putea avea eventualii investitori străini. În multe domenii (agricultură, energetic, telecomunicaţii, transporturi, turism) piaţa românească este încă în curs de dezvoltare iar minusurile din aceste sectoare reprezintă tot atâtea oportunităţi de afaceri. Potenţial de dezvoltare există, avem un teritoriu agricol considerabil, forţă de muncă educată şi ieftină comparativ cu alte ţări. Poziţia geografică, resursele naturale şi accesul la materii prime ieftine sunt şi ele plusuri ale ţării noastre, iar situarea pe Dunăre şi la Marea Neagră oferă accesul la trafic şi transport eficient.