Fabrica de avioane din grajdul de la Sânpetru

Categories Economie, trimitere dreaptaPosted on

Fabrica de avioane din grajdul de la Sânpetru

Într-o harababură de nedescris, printre roabe, cazane de țuică, uși de garaj și cristelnițe, toate într-un grajd al fostei CAP din comuna brașoveană Sânpetru, trei oameni pasionați de aviație construiesc aparate de zbor de mici dimensiuni.

Cu strunguri și alte utilaje cumpărate la licitațiile organizate atunci când se mai lichida câte o fabrică de pe platforma industrială a Brașovului, dar, mai ales, cu pasiunea și experiența acumulată în cei peste 20 de ani în care fiecare dintre ei a lucrat la IAR, trei brașoveni construiesc avioane ultraușoare într-un grajd dezafectat al fostei CAP din comuna Sânpetru.

Gheorghe Pozna, Petru Ioan Bădărău și Aurel Aldea erau colegi la IAR Brașov, iar în 1991 și-au dat seama că societatea de stat este în declin, așa că și-au depus demisiile și au pornit-o pe cont propriu. Inițial, au închiriat un spațiu de producție în Sânpetru, unde intenționau să construiască o escadrilă pentru agricultură.

Cu agricultura nu prea a mers, în condițiile declinului accentuat al acestui sector de la începutul anilor ’90, iar doi ani mai târziu celor trei asociați ai firmei AVIA li s-a pus în vedere să părăsească sediul pe care-l închiriaseră.
Nu doreau în ruptul capului să renunțe la aviație, așa că au căutat un alt spațiu de producție. Culmea, salvarea a venit tocmai din partea agriculturii, mai exact, ca urmare a dezastrului sectorului zootehnic. Așa a reușit firma să cumpere un grajd dezafectat al fostei cooperative agricole de producție, în care-și desfășoară activitatea și în momentul de față.

Execuție de la A la Z

Acum, la Sânpetru se construiesc avioane. Cea mai complexă comandă pe care o au în lucru patronii, care sunt și muncitorii firmei, este construcția de la A la Z a unui aparat de zbor ultraușor de tip Stol CH 701, cu două locuri. După ce rulează pe pistă aproximativ 50 de metri, avionul decolează și se poate ridica la 2.500-3.000 de metri altitudine și poate atinge o viteză de 160 km/oră. Cum consumul motorului este de numai zece litri pe oră, iar rezervorul are 45 de litri, autonomia de zbor este considerabilă.

Cel care ne-a lansat comanda nu a crezut că putem s-o ducem până la capăt. Ne-a promis că, dacă avionul se va ridica de la sol, ne va aduce mult mai multe comenzi”, spune Aurel Aldea. Pentru un alt avion, de același tip, firma îi instalează motorizarea și îi construiește aripile, deoarece proprietarul, un cetățean din Câmpina, avea deja fuzelajul, pe care l-a cumpărat de pe Internet.

În plus, grajdul este utilizat ca bază de reparații de către posesorii de motodeltaplane și motoparapante din zonă. Ba chiar aici a fost făcută și revizia unui elicopter de mici dimensiuni, cu o capacitate de numai două persoane.

Instrumentarul de lucru a fost cumpărat de-a lungul anilor, la licitațiile organizate de fostele întreprinderi de pe platforma industrială a Brașovului. „Am cumpărat tot ce ne trebuia, scule, dispozitive, utilaje, din ce mai scoteau la licitație cei de la IAR, iar strungul l-am achiziționat, tot la licitație, de la Tractorul”, spune Aldea.

La AVIA Sânpetru se fabrică până și elice de avion. Tehnologia pentru cele de lemn au deprins-o de la vechii tâmplari de la IAR, dar în ultima vreme au învățat să construiască și elice din fibră de carbon, o pală având doar 700 de grame. De fapt, toate piesele care intră în componența unui avion construit aici sunt extrem de ușoare. O aripă de avion are numai 20 kg, iar coada aparatului de zbor poate fi ridicată cu numai două degete.

De la cazane de țuică la cristelnițe

Grajdul este o imensă harababură de piese, scule, utilaje, bucăți de țeavă și de tablă, cuie, șuruburi, dar și aparate de zbor neterminate, pentru care nu mai sunt bani momentan, dar cei trei speră să reia construcția în vremuri mai bune. Nu tot ce se găsește aici are legătură cu aviația, pentru că, dacă s-ar fi limitat la acest domeniu, patronii ar fi murit de foame: „Pentru execuția unui avion noi luăm cam 3.500 euro, iar pe piață acesta se vinde cu 25.000-30.000 euro. De aceea, am fost nevoiți ca, în afară de aviație, să ne îndreptăm și spre alte domenii din care mai câștigăm niște bani”.

În grajdul de la Sânpetru se fac de toate: confecții metalice, uși pentru garaje, reparații auto, antene parabolice, containere pentru NATO, cazane de țuică, roabe, căruțe. Ba chiar într-un colț putea fi observată o cristelniță din cupru. „Ne-a rugat să-l ajutăm preotul unei parohii sărace din Covasna, care nu are decât trei sau patru familii de ortodocși”, explică Aldea.

Tot la AVIA s-au făcut și structuri metalice pentru corturi de 200-300 de persoane, destinate fabricilor de bere din județele învecinate, care le utilizează la diverse festivaluri. Și pentru ca obiectul de activitate să fie îndeajuns de diversificat, în curtea atelierului se află o presă utilizată de sașii din localitate pentru a face suc de mere.

Dar singura pasiune rămâne aviația. Atunci când au cumpărat grajdul, cei trei asociați aveau la dispoziție în imediata apropiere un teren care putea fi utilizat ca pistă de decolare-aterizare. În ultimii ani însă, aici a răsărit un mare cartier rezidențial, vilele ridicându-se una după alta, astfel că avioanele sunt demontate, puse în remorcă, transportate la aerodromul din localitate și apoi montate la loc.

„Am vrut să cumpărăm teren pentru a ne face propriul aerodrom, dar ni s-au cerut 30 de euro pe metrul pătrat, sumă mult prea mare pentru posibilitățile noastre”, își aduce aminte Aurel Aldea. Micul profit al firmei se reinvestește aproape în totalitate. „Ducem și noi acasă 500-600-700 lei pe lună, iar de restul cumpărăm scule, tablă și ce ne mai trebuie. Când ne săturăm de muncă, singura satisfacție este să faci o oră de zbor. Nimic nu se compară cu Țara Bârsei văzută de sus”, mărturisește el.

Relicvă

În grajdul de la Sânpetru se găsesc tot felul de relicve. Una dintre acestea este un avion cu motor de Trabant cu care un lucrător de la Tractorul Brașov, Ioan Văcaru, voia să fugă din țară în anii ’80. Planul nu a mai fost pus în aplicare, dar ce a mai rămas din aparatul de zbor este păstrat cu sfințenie.

STOL CH 701

greutate         350 kg
decolare         50 m
altitudine        3.000 m
viteză         160 km/oră
consum        10 litri/oră
locuri            2

Adrian BĂRBULESCU