In noaptea de 6 octombrie, Yoav Shimoni, in varsta de 24 de ani, a ramas pana tarziu in Toronto pentru a-si face bagajele pentru un zbor de dimineata devreme. Cand si-a verificat telefonul in jurul miezului noptii, Shimoni a vazut un mesaj WhatsApp de la sora lui care il directiona catre pagina de Facebook a bunicii sale in varsta de 74 de ani, care locuia in sudul Israelului.
Cand Shimoni a deschis pagina, a gasit un videoclip cu bunica lui, Bracha Levinson, intinsa pe podeaua casei ei din kibutzul Nir Oz. Un barbat inarmat al Hamas statea deasupra femeii in varsta, indreptand o pusca spre ea si strigand in timp ce ea sangera pana la moarte. „Am fost in stare de soc”, si-a amintit Shimoni intr-un interviu telefonic. „Am fost confuz in legatura cu ceea ce vad.”
Shimoni a spus ca a aflat despre atacul terorist masiv din videoclipul de pe pagina de Facebook a bunicii sale inainte ca alertele de stiri israeliene sa apara pe telefonul sau.
„Ea a fost una dintre primele persoane care au fost ucise pe 7 octombrie”, a spus el. „Videoclipul era barbatii care indreptau pistoalele spre ea si erau acoperite de sange.”
Videoclipul, pe care Shimoni l-a impartasit, a aratat ca militantii Hamas se pare ca au folosit telefonul bunicii sale pentru a-i filma moartea si apoi au folosit contul ei de Facebook pentru a-l posta online.
Shimoni a spus ca a continuat sa acceseze fila de raportare a videoclipului pentru a alerta Facebook si a-l elimina imediat. Dar a durat mai mult de trei ore pentru ca videoclipul Facebook Live sa fie eliminat de pe pagina bunicii sale.
Dupa ce un supremacist alb a difuzat pe Facebook o parte din atacul sau asupra a doua moschei din Christchurch, Noua Zeelanda, care a ucis 51 de musulmani in 2019, Facebook si alte companii de social media si-au sporit eforturile de a bloca un astfel de continut. Dar Meta si multe alte platforme de socializare au facut recent unele reduceri la echipele de moderare, candva robuste, construite in urma unor incidente precum cel de la Christchurch.
In prezent, Hamas nu are acces pe Facebook, Instagram si TikTok, dar grupul si sustinatorii sai au gasit inca modalitati de a posta videoclipuri ingrozitoare cu civili israelieni ucisi sau rapiti pe 7 octombrie online.
Un purtator de cuvant al Meta, compania-mama a Facebook, a refuzat sa comenteze incidente specifice. Ei s-au referit la o declaratie din 13 octombrie conform careia platforma a eliminat sau a marcat ca tulburatoare a peste 795.000 de continut pentru incalcarea standardelor sale in cele trei zile de dupa atacul terorist. Purtatorul de cuvant al Meta a spus ca compania nu stie cate dintre mesaje au fost postate de Hamas.
Facebook a adaugat, de asemenea, un instrument „Lock Your Profile” dupa atac, care permite utilizatorilor din regiune sa-si blocheze profilul Facebook intr-un singur pas. „Cand profilul cuiva este blocat, oamenii care nu sunt prietenii lor nu pot descarca, mari sau distribui fotografia de profil”, se spune in declaratie.
Meta nu este singura care se lupta pentru a modera continutul. La scurt timp dupa atacul din 7 octombrie, X, platforma cunoscuta anterior ca Twitter, care este detinuta de Elon Musk, a fost invadata de falsuri si continut extremist. Cercetatorii de la Institutul pentru Dialog Strategic, care urmaresc ura si extremismul online, au descoperit ca, intr-o perioada de 24 de ore, o colectie de postari pe X care sustineau activitati teroriste a primit peste 16 milioane de vizualizari.
Telegram, o platforma online cu sediul in Dubai, cu moderare limitata a continutului, a servit drept platforma principala a Hamas pentru distribuirea de propaganda online, inclusiv filmari groaznice GoPro si telefoane mobile cu membrii Hamas sarbatorind barbaria pe 7 octombrie. Saptamana trecuta, Telegram a anuntat ca a plasat limiteaza continutul Hamas, dar acesta poate fi inca vizualizat pe scara larga pe platforma.
Shimoni a spus ca noile eforturi ale Meta si ale altor platforme de a bloca un astfel de continut nu l-au mangaiat, dupa ce si-a vazut bunica murind pe Facebook. „Este un videoclip cu moartea ei”, a spus el. „Sangera, strangandu-si bratele pe piept”.
Documentele gasite pe cadavrele militantilor Hamas sugereaza ca difuzarea atrocitatilor online a fost o parte planificata a atacului, care a ucis peste 1.000 de civili, inclusiv copii si bebelusi.
Un document intitulat „manual de rapire” a fost gasit pe cadavrele unor teroristi Hamas care intrasera in sudul Israelului. Acesta includea sectiuni marcate „comunicare” si „transmisie in direct” care ii indrumau rapitorilor sa transmita rapirile israelienilor, dar sa nu consume prea multa baterie.
Se pare ca un terorist al Hamas a folosit si WhatsApp, care este detinut si de Meta, pentru a difuza videoclipuri cu atrocitatile pe care le-a comis. Oficialii israelieni au redat recent un audio al unui apel telefonic catre jurnalisti in care tanarul, folosind un telefon mobil pe care il furase de la o femeie israeliana pe care o omorase, si-a sunat parintii din Gaza pentru a se lauda cu asta.
„Mama, am ucis mai mult de 10 evrei cu propriile mele maini”, a spus membrul Hamas. „Te rog sa fii mandru de mine, tata.” Luptatorul Hamas si-a indemnat apoi in mod repetat familia sa se uite la fluxul sau WhatsApp pentru a vedea ce a facut.
Maayan Zin, in varsta de 50 de ani, o israeliana ale carei doua fiice au fost rapite de Hamas, a declarat ca ea si familia ei au gasit un videoclip ingrozitor cu membrii familiei ei rapiti pe Facebook.
Fiicele ei, Ela si Dafna, au planuit initial sa ramana in casa ei din Tel Aviv pe 7 octombrie. Dar s-au dus la casa tatalui lor din Nahal Oz pentru a participa la o ceremonie care sarbatoreste cea de-a 70-a aniversare de la infiintarea kibbutzului.
Zin a aflat pentru prima data ca fiicele ei au fost rapite cand sora ei a sunat si a impartasit o fotografie cu Dafna din Gaza facuta la cateva ore dupa rapire. Hamas a postat o imagine cu Dafna online in care o arata purtand pijamale care nu erau ale ei, cu inimi pe ele. Textul arab de deasupra fotografiei spune: „Mai bine ia-i rochia pentru rugaciune”.
„Am crezut ca trebuie sa fie Photoshopped”, a spus Zin intr-un interviu telefonic.
Abia cand a vazut un videoclip al rapirii, realitatea a patruns pentru Zin. Videoclipul Facebook Live, pe care un membru al Hamas l-a transmis in direct folosind telefonul uneia dintre victimele rapirii, arata familia asezata si speriata in timp ce barbati inarmati cu arme semiautomate se plimba prin casa lor. Vorbind in engleza, militantii Hamas le-au cerut adultilor legitimatii.
Pe langa cele doua fete, tatal lor, Noam Elyakim, 48 de ani; iubita lui, Dikla Arava, 50 de ani; si fiul lui Arava, Tomer, in varsta de 17 ani, au fost rapiti. Videoclipul arata, de asemenea, teroristii Hamas, fortandu-l pe Tomer cu pistolul sa le spuna vecinilor din kibbutz ca este sigur sa iesi afara pentru a-i rapi, potrivit Zin.
„Numai cand am vazut videoclipul am crezut ca este adevarat”, a spus Zin.
Cadavrele lui Noam, Dikla si Tomer au fost gasite ulterior in kibbutz, au declarat ulterior autoritatilor israeliene lui Zin. Ea a spus ca are speranta ca fiicele ei vor fi salvate sau eliberate din Gaza.
„Imi iubesc fiicele”, a spus ea. „Astept sa vina acasa.”
