Categorii
Economie opinii trimitere stanga (cu foto)

Ilie Șerbănescu: Unii cu ravagiile, alții cu plata!

Ilie Șerbănescu: Unii cu ravagiile, alții cu plata!

Ilie Șerbănescu

Ceea ce țările din capitalismul matur le propun țărilor din capitalismul primitiv nu prea este propriul model (deși acesta a fost de succes economic), ci seamănă mai degrabă cu ceea ce centrul a rezervat țărilor de la periferie în sistemul colonial, cu unica diferență că atunci erau alte mijloace, iar acum există unele mult mai sofisticate și mai moderne, dar nu mai puțin eficace, dacă nu chiar mult mai eficace.

În ciuda poveștilor vânturate la tot pasul despre eficacitatea proprietății, inițiativei și gestiunii private, statul a fost păstrat puternic în toate țările centrului, ceea ce s-a dovedit de mare folos când a izbucnit criza, care s-a declanșat tocmai din cauza ravagiilor făcute de capitalurile private în goana lor nebună după profit lejer și pe termen scurt.

Statul puternic a intervenit, a curățat locul și treaba a putut apoi continua. Ţărilor de la periferie li s-a rezervat un stat minimal, în care pârghiile să fie preluate de capitalul privat din țările centrului.

Doar aici balivernele despre virtuțile statului minimal au fost și puse în practică, de s-a ajuns ca, atunci când criza a pătruns și aici, țările respective să nu prea mai aibă mijloacele de a lupta cumva cu aceasta!

România este un exemplu tulburător de model bananier ce i-a fost hărăzit de Occidentul făgăduinței, deși tot Estul Europei a ajuns în fruntea manifestărilor crizei din absolut aceleași motive de fond.

Statul român a fost pus să-și cedeze capitalului străin toate pozițiile nodale, strategice din economie.

Capitalul privat străin a fost trimis în România pentru înglobarea rapidă a țării. A făcut-o exact în maniera arătată, spre a nu crea aici dezvoltare, ci doar piețe, nu producție, ci doar consum.

De aceea, nici n-a prea fost vorba de investiții directe, ci de credite, nu de companii industriale, ci de bănci! Capitalul financiar-bancar a făcut aici adevărate ravagii și, când a ieșit rău de tot, a oprit finanțarea.

Statul însă nu mai era să rezolve problema! Căci statul român aproape nu mai există! Oricum, nu mai are poziții în economie și nici instrumente și pârghii de a face ceva.

Capitalul public occidental a intervenit! Dar cum? Ajutând cumva statul român să-și recapete pozițiile din care ar putea face apoi el însuși ceva?!

Nicidecum! Ci punându-l să preia urmările ravagiilor făcute de capitalul privat, respectiv datoriile acestuia!

Cu oricâtă bunăvoință am privi acordul cu FMI și împrumutul însoțitor, menirea acestora nu a fost decât aceea ca statul român să preia la plată datoriile făcute de capitalul privat străin pentru finanțarea expansiunii în România. Urâtă treabă! Unii cu ravagiile, alții cu plata!

Ilie ȘERBĂNESCU