Primarul Constanţei, Radu Mazăre, și președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, au susținut, și ieri, crearea regiunii Dobrogea.
Cei doi au participat la o dezbatere organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la Constanţa privind procesul de regionalizare. ”Mi se pare, şi am discutat acest lucru şi cu colegii de la Tulcea şi cu domnul ministru Dragnea, naturală şi firească o regiune cum este Dobrogea. Pentru că avem mult mai multe similitudini de idei, de comportament între noi, cei din Constanţa şi cei din Tulcea decât cu moldovenii. Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar au altă modalitate de a gândi”, a spus primarul Constanţei, citat de Mediafax. El susţine că dacă regionalizare nu va fi făcută în nota firescului şi a naturii nu va funcţiona. ”Este exact ca atunci când faci o alee pe unde trec oamenii. Degeaba faci tu drumul cu colţ de 90 de grade, dacă oamenii o iau pe scurtătură. E, scurtătura aia trebuie asfaltată. Aşa trebuie făcută şi regiunea. (…) Părinţii mei sunt amândoi din Tulcea, aşa că eu sunt aici ca acasă. Că sunt în Constanţa, că sunt în Tulcea, că sunt la Babadag, mă simt ca acasă. Şi cred că noi toţi, constănţenii – turci, români, tătari, greci, suntem ca acasă în Dobrogea. Aşa şi vreau să trăim”, a mai spus Radu Mazăre. În aceeaşi notă, primarul Constanţei a mai spus că „regionalizarea trebuie să fie ca şi dragostea, firească”. „Dacă o fac nefirească, aşa cum o fac ăia prin Franţa şi prin Occident, oamenii nu o s-o accepte. Firesc este ca noi să fim în Dobrogea. Cu cei de la Tulcea suntem fraţi, rude. Cu ceilalţi de la Galaţi, de la Vrancea, nu avem aşa multe puncte comune, iar dacă toată populaţia Dobrogei îşi doreşte să fie regiune, mi se pare ciudat să vină unul de la Bucureşti să ne explice că nu este bine aşa cum vrem noi. Dacă se va face altfel decât îşi doreşte, populaţia nu vine să voteze şi s-a încheiat discuţia”, a mai declarat Radu Mazăre.
Ce se întâmplă cu Harghita și Covasna?
Argumentul primarului este valid, dar naște o întrebare: dacă Dobrogea devine o regiune, pentru că așa vrea populația, atunci același lucru se va întâmpla și în Harghita și Covasna, unde populația majoritară este de etnie maghiară. Ei se luptă de mult pentru autonomie teritorială, iar UDMR a declarat fățiș că vrea ca regionalizarea să cuprindă cele două județe, alături de altele cu importantă populație maghiară, precum Mureș. În condițiile în care dorința locuitorilor este un criteriu indispendabil, peste care nu se poate trece, ungurii din România probabil că își freacă de pe acum palmele de bucurie.
Dobrogea, exemplu
Dobrogea este însă diferită de Har-Cov. Preşedintele CJ Constanţa a declarat că în crearea regiunii Dobrogea nu este vorba despre un interes personal, ci este interesul locuitorilor din zonă, şi că modelul etnic şi cultural de aici poate fi dat drept exemplu atât în România cât şi în toată Europa. „Aici nu este vorba despre un interes personal, al meu, al lui Radu Mazăre, al lui Liviu Dragnea sau al nu ştiu cărui primar, este interesul dobrogenilor şi al românilor. Pentru că la noi în Dobrogea, deşi suntem 27 de naţionalităţi conlocuitoare, nu au existat niciodată conflicte interetnice. Cred că este un bun exemplu de prezentat, inclusiv în România, în Transilvania, dar şi în Europa. Faptul că aici am ştiut să ne respectăm unii pe alţii, am ştiut să ne respectăm religia – musulmană, creştină sau de altă orientare, ne-am respectat obiceiurile şi tradiţiile, am mers unii la alţii să le sărbătorim împreună. Asta demonstrează cât de strâns suntem legaţi, noi dobrogenii”, a spus preşedintele CJ Constanţa. El a precizat că în sala de şedinţe sunt reprezentanţi ai tuturor minorităţilor, turci, tătari, ruşi lipoveni, bulgari etc, care l-au rugat să transmită această dorinţă, ca judeţele Constanţa şi Tulcea să fie împreună într-o singură regiune. „Trebuie să înţeleagă întreaga Românie că Dobrogea este indivizibilă şi că trebuie să rămână împreună în interiorul României”, a declarat Nicuşor Constantinescu.
El a fost susţinut de preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, acesta precizând că şi tulcenii îşi doresc înfiinţarea unei regiuni formate numai din cele două judeţe. „Am vorbit cu cetăţenii din Tulcea şi i-am întrebat: «Ce-aţi spune ca Dobrogea să devină o regiune?». Vreau să vă spun că în unaimitate, şi chiar cu exaltare, oamenii spuneau că dacă vom reuşi să facem acest lucru putem intra în istorie. Am stat de vorbă şi cu primarii din Tulcea şi toţi, la unison, merg în această direcţie şi îşi doresc acest lucru, de creare a regiunii Dobrogea. Pentru că lucrurile aici sunt atât de unite încât dacă cineva primeşte o palmă în Constanţa, ţipă trei – patru în Tulcea, şi invers”, a declarat Horia Teodorescu.
Dragnea pune frână entuziasmului local
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea a încercat să-i tempereze pe cei doi şi a declarat că, deşi susţine înfiinţarea regiunii Dobrogea, decizia nu trebuie luată cu patimă, ci analizată foarte bine, fiind vorba despre viitorul oamenilor din zonă. „I-am ascultat pe prietenii mei, Nicuşor Constantinescu şi Horia Teodorescu, cu câtă dragoste vorbesc despre Dobrogea şi spun că este aparte. Numai că grija şi interesul nostru este să nu fie «prea aparte» faţă de România. Să nu uităm niciodată că acest stat trebuie să rămână un stat naţional unitar, este unul din obiectivele majore ale acestui proces de regionalizare. (…) Nicio regionalizare nu se face cu patimă”, a spus Liviu Dragnea. El a declarat totuşi că cele două judeţe sunt un model cultural şi etnic, că în zonă există resurse naturale variate şi un potenţial de dezvoltare foarte mare, astfel că există argumente ca această regiune să fie înfiinţată. „În opinia mea, este singura regiune din România care poate fi compusă numai din două judeţe. Nu mai există alte două judeţe în ţară care, doar ele două unite, să poată asigura dezvoltarea”, a spus Dragnea, care a precizat însă că decizia finală în acest sens nu a fost luată. „Eu susţin ideea să existe regiunea Dobrogea, dar vreau să fim siguri, după toate analizele pe care le facem, că această regiune este o organizare a teritoriului care ajută viitorul acestei zone, viitorul oamenilor de aici. Important este ca atunci când facem propunerea finală să fim siguri că ceea ce oferim viitorului acestei zone este un lucru bun”.
“Și Traian Băsescu, și Emil Boc încearcă să deturneze atenția de la gravele probleme ale țării prin proiectul de regionalizare. În plus, acest lucru nu se poate face decât după consultarea populației”. Declarațiile îi aparțin președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Acesta a anunțat că miercuri în ședința extraordinară, aleșii județeni vor decide în privința organizării referendumului pe 17 iulie care va arăta dacă locuitorii de la malul mării vor sau nu regionalizare.
Referendumul de la Constanța care urmează să fie supus aprobării peste două zile va avea o singură întrebare “Sunteți de acord cu desființarea unității administrativ-teritoriale <>?”. În timp ce unii reprezentanți ai Puterii susțin că în acest caz consultarea populației ar fi inutilă, președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, spune că legea referendumului prevede negru pe alb că locuitorii din zonă au dreptul să se pronunțe în această privință. Pentru a fi validat referendumul, la urne trebuie să se prezinte 50 la sută plus unu din constănțenii cu drept de vot. Consultarea populației se face în 23 de alte județe. Șeful adminsitrației județene de la malul mării spune că dacă cineva nu se prezintă la vot, e ca și cum ar opta pentru desființarea județului. Nicușor Constantinescu crede că regionalizarea este un subiect lansat de actuala putere pentru a deturna atenția de la criză și problemele economice grave cu care se confruntă România. Proiectul regionalizării ar presupune ca județul nostru să fie inclus într-o singură unitate alături de județele Tulcea, Galați, Brăila, Buzău și Vrancea. Nicușor Constantinescu spune că, pe lângă faptul că unele județe nu au nicio legătură geografică sau istorică, alăturarea lor ar da peste cap administrația și ar duce la situații aberante și solicitante pentru locuitori. În plus, Constantinescu spune că declarațiile lui Băsescu potrivit cărora regionalizarea s-ar face pentru că autoritățile locale nu reușesc să absoarbă suficiente fonduri europene nu sunt adevărate. Acestea sunt contrazise de statistici. Proiectele la care face referire șeful CJC însumează 3,7 miliarde de euro, pe care dacă România îi avea în momentul de față, criza ar fi fost suportată altfel. În plus, Nicușor Constantinescu atrage atenția că regionalizarea ar putea duce la pierderea banilor europeni pentru anumite proiecte. Președintele CJC spune că un exemplu elocvent al eficienței în accesarea de fonduri europene îl reprezintă cel al drumurilor. La Constanța, drumul județean dintre Ovidiu și Nazarcea, care este practic reconstruit din bani comunitari, va fi terminat luna viitoare, în timp ce tronsonul Cernavodă-Medgidia al A2 primește continuu noi termene de finalizare.
