Mâncare cu pașaport
În ciuda anului agricol bun, românii continuă să consume alimente din import
Fructe, legume, zahăr, carne, pește, ba chiar și grâu. Toate vor fi importate și în acest an de România, țară care ar putea hrăni de patru ori populația ei, însă potențialul agricol este insuficient exploatat.
Condițiile meteo din acest an nu au pus probleme culturilor agricole și nici prognozele nu sună pesimist. Cu toate acestea, românii vor continua să consume alimente din import.
De la carne, pește și zahăr și până la fructe și legume, toate vor proveni, în proporții mai mari sau mai mici, din import. Chiar dacă va fi fabricată în România, și pâinea riscă să devină un produs de import din cauza materiei prime – grâul.
Mai puțin grâu cultivat
O iarnă cu multă zăpadă nu poate decât să-i bucure pe cultivatorii de grâu, care au motive să aștepte o recoltă bogată. Iarna care tocmai s-a încheiat a dus lipsă de multe lucruri, dar în nici un caz de zăpadă. O recunosc și agricultorii, care însă atrag atenția asupra altei probleme.
„Sigur, a fost multă zăpadă, iar grâul arată bine. Problema este însă că, față de anul agricol 2009-2010, când suprafața cultivată cu grâu totaliza la nivelul întregii țări 1.800-1.900 de hectare, acum a scăzut sub 1.300 de hectare”, a declarat pentru Timpul vicepreședintele Federației Agrostar Tudor Dorobanțu.
El a explicat că agricultorii au renunțat la cultivarea grâului din cauza prețului foarte mic pe care l-au primit anul trecut, de maximum 0,45 lei pe kilogram.
Chiar și așa, recolta din acest an ar trebui să fie suficientă pentru asigurarea necesarului de consum al României, ba chiar să mai meargă și la export. Problema este însă alta. Mai mulți mari producători din România au contracte de finanțare externe pentru care o parte din plată se face în natură, adică în grâu.
Astfel, există pericolul ca exporturile să fie mai mari decât ne-am așteptat, iar România, nereușind să-și satisfacă cererea internă, să fie nevoită să apeleze la importuri.
Şi suprafețele cultivate cu orz și orzoaică au scăzut în ultimii ani de la 600.000 la sub 100.000 ha. Dacă orzul are utilizare furajeră, orzoaica este folosită la fabricarea berii.
Multinaționalele care produc bere în România preferă însă orzoaica de import, deoarece cea autohtonă nu respectă parametrii calitativi impuși de standardele lor. Așa că berea, chiar produsă în România, are înglobată materie primă din străinătate.
Livezile au fost decimate
Fructele, în schimb, provin aproape în totalitate din import. Toată lumea apreciază gustul fructelor românești, însă ele sunt tot mai greu de găsit, pentru că nimeni, în ultimii 20 de ani, nu a făcut nimic pentru salvarea livezilor.
Dacă în 1990 în România erau ocupate de livezi 272.000 ha, acum suprafața a scăzut sub 55.000. Retrocedările urmate de defrișări au micșorat an de an suprafața de teren pe care se află pomi fructiferi.
În plus, peste 95% din pomi sunt plantați în perioada comunistă, ceea ce conduce la un randament foarte scăzut, livezile fiind îmbătrânite.
Dacă mai intervin și dăunătorii, dezastrul este total. În această situație se află gutuile românești, care de ani buni au devenit practic marfă de contrabandă, locul lor pe tarabe fiind luat de cele turcești sau italienești.
Cartoful este și el într-o situație similară. Din cauza dăunătorilor, suprafețele cultivate au scăzut dramatic, iar Tudor Dorobanțu se așteaptă ca prețul cartofilor să crească în continuare.
De altfel, și Ioan Benea, președintele Federației Naționale Cartoful, avertizase că prețul unui kilogram de cartofi ar putea ajunge la patru lei până la Paște.
Carne și zahăr de peste mări și țări
Şi în cazul cărnii România va fi nevoită în continuare să apeleze la importuri. Carnea de porc este importată în proporție de peste 70%, iar carnea de vită ar putea ajunge și ea în curând la același procent, după cum estimează președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu.
„Problema nu este că nu avem efective de bovine, ci că nu avem vaci pentru carne. Majoritatea vacilor din țara noastră este compusă din vaci de lapte”, a explicat Frumosu pentru Timpul.
Şi dacă situația este așa de amară, nici măcar zahăr să ne îndulcim nu mai avem. Nu din cauză că în România nu s-ar mai putea cultiva sfeclă, ci pentru că așa au negociat autoritățile române cotele de producție înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
Astfel, România s-a angajat să proceseze doar 110.000 tone de zahăr din sfeclă, față de 330.000 din zahăr brut, care provine din import.
Rapița, tot mai căutată
Dacă suprafețele însămânțate cu plante destinate consumului uman sunt în scădere, nu același lucru se poate spune despre plantele tehnice.
În numai un an de zile, suprafețele cultivate cu rapiță au crescut de la 450.000 la 520.000 de hectare. Cea mai mare parte a recoltei de rapiță este utilizată la fabricarea biocombustibilului.
Adrian BĂRBULESCU