Salarii în cercetare: 9.000 de euro

Categories La ziPosted on

Salarii în cercetare: 9.000 de euro

Ion Morjan

În timp ce unii colegi sunt plătiți la limita subzistenței, câțiva cercetători ai Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației din Măgurele (INFLPR) se bucură lunar de salarii de aproape 9.000 euro.

În condițiile în care în întreaga țară personalul din cercetare se plânge de slaba finanțare asigurată de stat, la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) o mână de privilegiați primesc lunar venituri ce oscilează între 7.000 și 9.000 euro.

Sumele sunt acordate ilegal într-un sistem ce permite, teoretic, venituri brute de maximum 4.300 euro pentru proiectele de cercetare finanțate integral de stat. Restul muritorilor din institut primesc pe fluturași cam a zecea parte, fiind tineri cercetători care au primit chiar și de 25 de ori mai puțin. Responsabilitatea pentru această situație revine conducerii Institutului, la nivelul căreia de ani buni se îmbină armonios interesul științific cu pasiunea pentru câștiguri împinse dincolo de cadrul legal. Cu rol de coordonare a activității INFLPR, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării nu este străină de deconturile de mii de euro.

Mult peste limita legală

Cu sau fără rezultate în activitatea de cercetare, dar cu proiecte în derulare, Dumitraș Dan, Georgescu Nicolae, Spineanu Florin și Vlad Mădălina sunt printre cei mai norocoși cercetători în fizica laserilor, plasmei și radiației de pe platforma Măgurele. Veniturile brute încasate lunar în cazul celor menționați au ajuns, în echivalent, și la aproape 9.000 euro. E drept, au fost și luni în care cei de mai sus au plecat acasă cu venituri mai modeste, plasate între 4.000 și 5.000 euro.

Lucrurile acestea probabil nu s-ar fi aflat prea curând în institut dacă sistemul contabil de la INFLPR nu ar fi reținut, dintr-o eroare, cotizația de 0,6% pentru sindicat, aplicată nu la salariul de bază, ci la veniturile brute câștigate de fiecare. Conform listingurilor contabilității, din documentele pe care le deținem, vârful salariilor încasate la INFLPR a fost atins în luna februarie a acestui an. Deși în 2009 Institutul a derulat numai proiecte finanțate total sau în parte de la bugetul de stat, caz în care, conform HG 475/2007, nivelul maxim al veniturilor încasate de un cercetător științific gradul 1 putea fi de 4.300 euro, în echivalent, brut, în februarie acest barem a fost depășit cu 100%. Cercetătorul Dumitraș Dan a deținut recordul.

Corelate cu regula de trei simplă, calculele arată că la cei 222 lei reprezentând procentajul de 0,6% reținut de sindicat, Dumitraș a avut o retribuție brută de 37.000 RON, adică aproximativ 8.800 euro. Deloc rău într-un domeniu de cele mai multe ori subfinanțat de stat. În topul câștigurilor de la institutul de pe platforma Măgurele se plasează apoi, la egalitate, cercetătorii Georgescu Nicolae, Vlad Mădălina și Spineanu Vlad, ultimul fiind un nume recunoscut în domeniul cercetării. Fiecare dintre aceștia a reușit să adune un venit brut de 35.333 RON, adică aproximativ 8.400 euro.

În jurul cifrei de 8.000 euro s-a ridicat și venitul brut al colegului Atanasiu Călin. Iarăși, în toate aceste cazuri, s-a depășit cu mult limita legală și apreciată ca decentă de 4.300 euro drept retribuție ce se poate acorda în cercetare în cazul proiectelor finanțate de stat.
În afara cercetătorilor precizați, ce au reușit să-și încadreze veniturile în plaja de 8.000-9.000 euro, pe statele de plată de la INFLPR pe luna februarie s-a creat și un eșalon doi care a reușit să adune venituri cuprinse între 4000 și 6.000 euro. Printre ei se află și Dumitrache Florian, cercetător științific gradul 3, pentru care plafonul maxim este de 2.900 euro, dar care a reușit să adune un venit de peste 5.000 euro.

Recidivă

Salariile de mii de euro de la INFLPR nu s-au acordat doar în luna februarie. La un nivel mai scăzut, ce-i drept, s-a recidivat, conform documentelor pe care le deținem, și în lunile martie și iunie. De exemplu, Dumitraș Dan nu a mai încasat în martie 8.800 euro, ci a trebuit să se mulțumească cu aproximativ 5.800 euro. La rândul lor, soții Vlad Mădălina și Spineanu Florin au primit doar câte 3.500-4.000 euro.

Dublu, chiar și triplu față de Occident

Retribuțiile acordate la INFLPR i-ar face invidioși până și pe colegii cercetători din țările occidentale. Germanii din institutele de cercetare, care pot primi maximum 5.180 euro pe lună după o vechime 15 ani, s-ar năpusti pe platforma Măgurele de la marginea Bucureștilor dacă ar afla că aici au șanse de a câștiga aproape dublu.

Probabil același lucru l-ar face și colegii italieni, spanioli sau francezi, plătiți cu 3.000 euro lunar. În Danemarca, țară cu un ridicat nivel de trai și taxe foarte mari, salariul unui cercetător se poate ridica la maximum 6.350 euro brut. În fine, comparând câștigurile japonezilor, reiese că abia aceștia se apropie de veniturile colegilor români de la INFLPR. Plătiți cu circa 5.000 euro, cu posibilitatea de a primi 6.000 euro pe criterii clare de acordare a stimulentelor, cercetătorii japonezi nu se ridică totuși la standardele de salarizare ale românilor.

Institutul, pradă intereselor

Aflat în directa coordonare a Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, INFLPR este și el, ca aproape orice instituție, expus jocurilor de culise ministeriale și intereselor pecuniare. De mai bine de un an de zile, ANCS refuză să organizeze aici concursul pentru ocuparea postului de director general.

Motivul este unul halucinant: șefii din ANCS nu vor să facă concurs până nu se schimbă legislația, astfel încât să le permită lor să opereze numirea unui director fără a mai trece prin filtrul unei comisii din care să facă parte și sindicatele. Ca atare, deși există cadrul legal după care ar trebui organizat concursul, ANCS refuză acest lucru și asigură șefia INFLPR prin intermediul mandatelor interimare de câte șase luni de zile.

Numit prin ordinul MEC începând cu data de 30.09.2009, Ion Morjan, actualul director general interimar al Institutului, și-a obținut deja a treia prelungire a mandatului. Motivele nu sunt greu de înțeles. Deși are atribuții stricte doar ca manager, fiind sub contract cu ANCS, funcția de director al INFLPR îi permite lui Ion Morjan să-și asigure sub propria-i semnătură venituri suplimentare de la Institut. Numai că Morjan nu este salariat al INFLPR.

Cu toate acestea, își acorda sume frumușele din proiectele de cercetare. De altfel, această practică a fost transmisă de la fostul director Medianu Rareș, pensionabil, care înainte de a i se încheia mandatul a avut grijă să se impună director al Programului Nucleu. Motivele sunt simple: de aici Medianu câștigă lunar 1.500 euro.

Profil

Interesele și scadența polițelor asumate la nivelul ANCS-INFLPR ca obligații au determinat, în mod curios, mărirea numărului angajaților la nivel administrativ în Institut și scăderea cercetătorilor. Astfel, comparând raportul de activitate al  INFLPR cu ordinul MEC privind aprobarea bugetelor institutelor de cercetare-dezvoltare, rezultă că în 2009, în ciuda constrângerilor bugetare, la  INFLPR s-au operat 39 de noi angajări de personal administrativ fără organizarea vreunui concurs. Iar dacă numărul personalului administrativ a crescut, numărul cercetătorilor a scăzut cu 67.

Acuze de delapidare, falsuri, cumetrii

Fostul lider al sindicatului din INFLPR George Epurescu susține că Medianu a fost încadrat fără concurs, el neavând continuitate în activitate pentru a fi menținut în institut. „Aprobarea Consiliului Științific pentru  «menținerea în activitate» a fost dată după două luni de la reîncadrare. Ne aflăm în fața unui caz clasic de delapidare. Complicitatea Consiliului Științific este garantată de dna Mădălina Vlad, președinta acestui organism, gras recompensată.

Recompensa vine ca urmare a falsificării dosarelor de concurs ale unor candidați apropiați conducerii (Agavni Surmeian, Constantin Diplasu), a validării rezultatelor unui concurs desfășurat fără regulament, după bunul-plac al conducerii, concurs în care Ion Morjan, ca președinte al comisiei de concurs, și-a promovat soția, dar și alte cunoștințe”, susține George Epurescu, reprezentantul sindicatului din institut în Consiliul Științific la acea vreme.

Tot prin Consiliul Științific, susține Epurescu, sunt acordate avizele anuale de menținere în activitate pentru „o mulțime de CS 1 pensionabili fără rezultate științifice, care mănâncă din bugetul de stat aproximativ 8.000 lei pe lună, scăzând în același timp veniturile tinerilor cercetători. Chiar dacă avizul este anual, contractele de muncă sunt încheiate pe perioada nedeterminată. Printre membrii Consiliului Științific sunt și acești CS 1 pensionabili care se votează singuri”, declară George Epurescu.

În privința angajărilor din Institut, acesta susține că șefii departamentelor auxiliare cercetării sunt angajați fără respectarea Contractului Colectiv de Muncă (CCM). „Șefa Compartimentului Resurse Umane este subinginer și a fost încadrată fără concurs din funcția de casier, deși în CCM se stipulează studii superioare de lungă durată. Șeful Departamentului Achiziții este încadrat fără concurs și fără a avea studii superioare și este soțul directoarei economice din Centrul Național de Management Programe”, a dezvăluit Epurescu.

Directorul neagă

Rugat să confirme sau nu veniturile uriașe obținute de unii colegi din Institut, dar și abuzurile semnalate de George Epurescu, directorul Ion Morjan ne-a precizat că aceste lucruri nu sunt reale. În ceea ce privește veniturile de aproape 9.000 euro, Morjan susține că este posibil ca acestea să fi reprezentat plăți efectuate pe mai multe luni.

„Au fost perioade când nu s-au plătit și atunci s-au dat pe câteva luni”, a declarat Morjan referindu-se la salarii. După ce i-am precizat că aceeași situație s-a consemnat câteva luni la rând, directorul  INFLPR ne-a declarat că la Institut tocmai s-a încheiat un control al Curții de Conturi, care nu a găsit nimic în neregulă. „Nici pe departe așa ceva”, a declarat categoric Morjan referindu-se la veniturile uriașe ale unor cercetători. În ceea ce privește numărul angajărilor efectuate la nivel administrativ, directorul susține că este posibil ca acestea să provină de la Institutul de Științe Spațiale care este o filială a INFLPR.

Mihai CIORCAN