ACR, adus în prag de faliment
Mai-marele automobiliștilor își clădește afaceri cu activele asociației
Președintele ACR, Constantin Niculescu. FOTO: Agerpres
Veșnicul președinte al Automobil Clubul Român (ACR), Constantin Niculescu, își dezvoltă propriile afaceri pe structura organizației pe care o patronează. Folosindu-se de funcția pe care o deține de 25 de ani, Niculescu a împânzit filialele din țară ale ACR cu firmele-căpușă pe care le deține și prin intermediul cărora realizează inspecții, vinde asigurări sau efectuează activități de schimb valutar.
Cândva cu un număr de circa 130.000 de membri în întreaga țară, cu un patrimoniu imobiliar de invidiat și cu o cotă bună și pe piața service-urilor, Automobil Clubul Român a ajuns în prezent să nu mai strângă cotizații decât de la aproape 5.000 de nostalgici.
Ba, mai mult, clădirile ACR au început să dispară una câte una, care vândute, care închiriate. O altă afacere bănoasă pentru șefii de la București.
În ce a mai rămas însă din ACR, Constantin Niculescu și-a impus firmele pe care le controlează. Astfel, în spațiile și cu angajații Clubului, Niculescu derulează, aproape cu zero cheltuieli, servicii conexe cum ar fi schimbul valutar, încheierea de asigurări sau serviciile turistice.
Deși, după cum am spus, în aceste activități comerciale ACR aduce totul, surpinzător, președintele Niculescu este cel care ia „caimacul”.
Adevăratul beneficiar al asigurărilor
Din postura de acționar majoritar, el controlează în proporție de 60% firma ACR Broker de Asigurare-Reasigurare SRL, prin intermediul căreia o parte din posesorii de automobile își încheie la sediile ACR polițele obligatorii.
Pentru că a pus la dispoziția acestui SRL toată infrastructura, ACR nu deține decât 40% din firmă. Evident, la SC ACR Broker de Asigurare-Reasigurare SRL, Niculescu s-a numit unic administrator. Semn că toate polițele de asigurare se fac de către angajații ACR, firma figurează ca având zero salariați în bilanțul aferent anului 2009.
Stații ITP cu aparatura ACR
Pe același sistem, Constantin Niculescu s-a mai asociat cu Automobil Clubul Român în cadrul firmei ACR Auto Turism SRL. Mai modest, el nu și-a rezervat decât 52% din această nouă afacere. Suficient însă pentru a se numi tot pe el unic administrator.
Deși din postura de președinte al ACR ar fi trebuit să depună eforturi pentru eficientizarea acestei asociații, în ultima vreme Niculescu se pare că a fost mai mult preocupat să preia o bună parte din activitățile acesteia prin intermediul firmei ACR Auto Turism SRL.
Înființată inițial ca să deruleze activități specifice agențiilor de voiaj, firma ACR Auto Turism SRL a început încet-încet să preia o bună parte din serviciile ACR. Primul pas a fost orientarea către efectuarea de testări și analize tehnice a automobilelor. În acest demers, SRL-ul condus de Niculescu a obținut de la președintele ACR, Niculescu, dreptul de funcționa în șapte spații ale asociației: la Arad, Ploiești, Sibiu, Târgu Jiu, Oradea, Bacău și Focșani.
La scurt timp, Constantin Niculescu a mai închiriat firmei în care este acționar majoritar o parte din clădirile ACR din Craiova, Buzău și Galați. Același lucru s-a produs apoi în cazul altor 15 filiale, toate amplasate în municipii importante. Odată rezolvată problema spațiilor, Niculescu și-a pus firma la treabă. Chiar dacă SRL-ul său nu deținea nici aparatura necesară efectuării inspecțiilor și nici personal calificat, președintele ACR a făcut ceea ce știa cel mai bine.
A „împrumutat” toate aceste lucruri de la asociația pe care o conduce. Astfel, peste noapte, în unele filiale ACR, instalațiile și aparatura pentru verificarea autoturismelor au trecut în custodia firmei ACR Auto Turism SRL, care s-a autorizat în multe cazuri ilegal în vederea derulării acestor activități.
În cazul stației ITP din Buzău, pentru a obține avizul Autorității Rutiere Române (ARR), Constantin Niculescu, administrator al SC ACR Auto Turism SRL, a declarat în mod fals, pe proprie răspundere, că firma pe care o reprezintă „este proprietara aparaturii”. Apoi, în dosar a atașat copii ale facturilor ce dovedesc că aparatura la care făcea referire a fost cumpărată, de fapt, de ACR.
Urmează căpușarea școlii de șoferi
BANI ARUNCAȚI. Hotelul ACR de la Nehoiu, județul Buzău, zace nefolosit de nouă ani
După modificarea actului constitutiv al ACR Auto Turism SRL în sensul abilitării acesteia de a efectua inspecțiile tehnice periodice (ITP), Constantin Niculescu pregătește să mai rupă de la ACR și afacerea privind școlarizarea celor ce doresc să obțină permisul de conducere. Pentru că nici în acest caz nu deține infrastructura necesară, Niculescu are în vedere să aplice rețeta folosită deja în cazul ITP-urilor.
Pentru școlile de șoferi ale ACR Auto Turism SRL, președintele Niculescu a anunțat deja intenția de a lua mașinile ACR din țară pentru a le aduce în București, la garajul din Strada Jiului 161, unde SRL-ul său a închiriat spațiul ca punct de lucru.
Pentru a justifica mișcarea de închidere a activității școlii de șoferi a ACR, el a susținut ca argument modificarea legislației, care prevede, mai nou, că asociațiile nu mai au voie să deruleze astfel de activități.
Chiar dacă avea posibilitatea obținerii unei derogări pentru ACR de la Ministerul Transporturilor, așa cum s-a întâmplat dintotdeauna, sau de a înființa o firmă în care ACR să fie unic acționar, Niculescu se pare că preferă să transfere toată această activitate la SRL-ul pe care îl controlează.
Schimburi valutare și proiect de radio
Tot pe infrastructura ACR, Constantin Niculescu a mai proiectat două afaceri. Una dintre ele, prin care se efectuează tranzacții valutare în sediile asociației, se derulează prin Casa de Schimb Valutar ACR SA. Aici președintele Constantin Niculescu nu mai deține controlul direct, având doar 28,11%.
Însă cum un alt pachet de 27,77% din acțiuni îi aparține unui anume Valea Constantin și alte 15% unei liste de persoane fizice, ACR se află iar în poziția de acționar minoritar, cu 29,06%.
Evident, schimburile valutare sunt efectuate tot în spațiile ACR și tot prin intermediul angajaților asociației. Un alt business pus la cale de Constantin Niculescu vizează, tot în numele ACR, crearea unui post de radio.
Încă la stadiul de proiect după ce a primit refuzul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), afacerea prin care ACR ar urma să înființeze și să susțină un post de radio poartă adânc urmele ingineriilor președintelui Niculescu.
SC ACR Info Media SRL, firma prin care se intenționează deschiderea radioului, este împărțită de cinci acționari: Tocan Cristin – 20%, Gabra Ilie – 2%, Constantin Niculescu – 20%, Fundația Civilizația Rutieră (controlată tot de Niculescu) – 33% și, în fine, ACR cu 25%.
Active ale asociației, vândute la secret
Preluările operațiunilor economice ale ACR de către firmele înființate de președintele Constantin Niculescu în calitate de acționar majoritar și unic administrator nu sunt însă singurele probleme cu care se confruntă asociația automobiliștilor români.
Foarte multe active deținute de Club în țară, în special unitățile de service întinse pe mii de metri pătrați, au fost vândute fără ca măcar președinții de filiale să aibă habar.
Din patrimoniul ACR au dispărut astfel clădirile deținute în Piatra Neamț, Roman, Bârlad, Slatina, Șimleu Silvaniei, Brăila, Tecuci, Agnita, Măgurele, Bazovici, Hârlău, Sângiorzu de Mureș, Câmpulung Moldovenesc, Rîșca.
Destinația și utilizarea banilor astfel obținuți nu se cunosc, majoritatea angajaților ACR plângându-se de salariile primite, acestea fiind sub venitul minim garantat.
Investițiile îndoielnice…
În schimb, din fondurile ACR, Niculescu a cheltuit frenetic sute de mii și milioane de euro în tot felul de investiții inutile ce zac de câțiva ani nefolosite.
Dacă pentru salarii și retehnologizări nu prea s-au găsit niciodată bani, conducerea ACR a construit însă prin țară unități hoteliere ce niciodată nu au primit turiști din simplul motiv că nu pot fi autorizate. Așa este cazul motelului din Alba Iulia, inaugurat cu fast în urmă cu nouă ani și care nici acum nu funcționează.
Motivul este unul de-a dreptul dezarmant: construcția nu are autorizație de construcție pentru că asupra terenului nu există documente de proprietate. Cum și de ce a mai fost construit în aceste condiții, greu de spus.
Atent să îi îndepărteze pe cei din jur care îi contestă proasta administrare a patrimoniului ACR, Constantin Niculescu nu a dat niciodată explicații în forurile de conducere ale asociației despre miliardele de lei vechi cheltuite inutil pentru construirea motelului din Alba Iulia și mai apoi pe renovarea acestuia.
SUSPICIUNI. Vila de la Lintești a președintelui ACR s-a ridicat în același timp cu construcția hotelului de la Nehoiu
Aceeași soartă o are și motelul ACR din Nehoiu, județul Buzău. Cele 29 de camere ce ar trebui să îi cazeze, în special, pe membrii ACR stau, la fel, goale de la inaugurare.
… și vila de la Lintești a președintelui
În perioada în care ACR investea sute de mii de euro pentru construirea hotelului de la Nehoiu, Niculescu și-a ridicat în localitatea Lintești – Argeș o vilă cu două garaje, multe încăperi și un corp de clădire separat pentru cei care-i asigură menajul.
Totul, pe mai mult de un hectar. Construcția hotelului cu 29 de camere de la Nehoiu în paralel cu vila de la Lintești a ridicat suspiciuni privind utilizarea în comun a acelorași fonduri.
Altfel spus, câțiva foști directori ai ACR l-au acuzat direct pe Niculescu de faptul că a folosit fondurile asociației pentru a-și ridica vila proprietate personală.
Vilă care, nu surpinzător, îmbină elemente de construcție asemănătoare cu cele folosite la hotelul din Nehoiu.
Fiscul, fentat de Niculescu la impozite
EVAZIUNE. Declarațiile de impunere au fost dublate de la ACR București
De pe urma managementului lui Constantin Niculescu nu a avut de suferit doar ACR, ci chiar statul român.
Cu riscul de a-și atrage cercetarea penală pentru fals în acte, evaziune fiscală și instigare la evaziune, Niculescu a ordonat la începutul acestui an tuturor filialelor din țară măsluirea declarațiilor de impunere a imobilelor din administrare.
Evident, la o valoare mai mică, astfel încât administrațiile fiscale să calculeze o cotă mai mică de impozitare. Inițial, la începutul lunii ianuarie 2010, când președintele Constantin Niculescu era plecat din țară, pe faxurile filialelor ACR s-au transmis de la București, pentru fiecare imobil în parte, valorile de inventar din contabilitate, conform reevaluărilor.
Toate documentele figurau ca fiind eliberate de ACR București în data de 30. 12.2009.
După întoarcerea lui Niculescu din delegație, la aproximativ cinci zile, șefii ACR din teritoriu au fost contactați urgent de la București cu ordinul de a stopa depunerea declarațiilor de impunere transmise inițial.
Imediat, pe faxuri au început să curgă alte situații, cu alte valori de inventar, de această dată mai mici.
Având același număr de înregistrare, dar datate nu pe 30 decembrie, ci pe 31, toate aceste noi documente au avut rolul de a declara autorităților fiscale valori mai mici de impozitare.
La Vrancea, de exemplu, valoarea de impozitare a clădirilor stabilită în primul document era de 106.082 lei, pentru ca în a doua adresă aceasta să scadă la 88.384 lei.
Așadar, o diferență de 17.698 lei mai mică în defavoarea Fiscului.
Același lucru s-a întâmplat, conform documentelor pe care le deținem, și la filialele Buzău și Ialomița, unde s-au operat scăderi ale valorilor de impozitare mai mici decât cele reale.
Mihai CIORCAN