Apele termale ale Capitalei, “secate” de nepăsare

Apele termale ale Capitalei, “secate” de nepăsare

Apele termale aflate sub București ar putea asigura alimentarea cu căldură și apă caldă pentru mai multe localități limitrofe Capitalei la aproximativ jumătate de preț față de sistemul clasic.

Ștrandul din spatele Casei Presei, în urmă cu câțiva ani

Până acum câțiva ani, sonda din spatele Casei Presei alimenta cu apă termală un mic ștrand aflat pe Șos. Străulești. Din păcate, în prezent pe acel teren nu mai există absolut nimic, nici măcar vechile barăci folosite pentru a te schimba, iar ștrandul a fost închis „temporar”. O imagine dezolantă ne întâmpină, numai mormane de praf, absolut nimic care să amintească de existența unui ștrand unde bucureștenii cu dureri de coloană veneau cu duiumul.

Abia începând cu anul viitor, pe acel teren va începe construcția unui nou ștrand, cu piscine în aer liber și bazin acoperit. Spre nordul Capitalei sunt în jur de 15 puncte cu 18 sonde, unde Foradex a efectuat cercetări de geotermalism (Afumaţi, Baloteşti, Moara Vlăsiei, Căldăruşani şi Snagov). Începând de la Piața Presei Libere, apa geotermală are 40 de grade Celsius, la Otopeni are 63 de grade, iar la Snagov ajunge chiar la 90 de grade Celsius.

Avantajele ar fi numeroase: costul mult mai mic pe care l-ar plăti beneficiarii și folosirea unei resurse inepuizabile și, mai ales, ecologice. „Prețul la producător, în sistemul clasic, merge de la 140 lei/gigacalorie și ajunge până la 440 lei/gigacalorie. Cu acest sistem de ape geotermale se poate ajunge la un cost de 30 euro, maximum 50 euro/gigacalorie”, a explicat inginer Gicu Boroși, directorul departamentului Ape Geotermale din cadrul companiei Foradex, cea care deține majoritatea sondelor de forare pentru apele termale din diverse zone ale țării. În prezent, un astfel de sistem funcționează în zona Călimănești-Căciulata.

„Avem sonde și în acel perimetru, se exploatează apa termală care ajunge până la 92-96 grade Celsius. Se asigură încălzirea și apa caldă a peste 600 de apartamente și șase hoteluri cu 700 de paturi, dintre care patru au și baze de tratament”, mai spune inginerul Boroși.

Cât costă o sondă

Din păcate, sistemul de încălzire pe baza apei termale nu poate fi folosit deocamdată în București decât la clădirile noi. Pentru a fi convenabil financiar, soluția s-ar putea aplica la clădirile aflate foarte aproape de sonda din spatele Casei Presei. „Pe zona Capitalei, apa termală se poate folosi numai la eventuale clădiri noi, în rest, pentru cele vechi este puțin probabil, deoarece ar însemna costuri extrem de mari pentru modernizarea întregului sistem.

Așa arată, în prezent, ștrandul termal

Plus că, pentru clădiri aflate la distanță foarte mare de Casa Presei, ar însemna o nouă sondă, pentru a cărei instalare s-ar cheltui în jur de 1,8-2,5 milioane euro. Totuși, pentru o clădire nouă aflată la maximum un kilometru de sonda care deja există acolo, costurile racordării la sondă și realizarea instalației aferente s-ar ridica la maximum 300.000-400.000 euro”, susține inginerul Boroși.

Beneficiile apei geotermale

Forajele de specialitate executate din 1983 au pus în evidență în zona de nord a Bucureștiului existența unui mare zăcământ de ape geotermale cu caracteristici generale deosebite: debit mare (peste 100 mc/oră/sondă), temperatura apei de 41-82 grade, în funcție de zonă, presiune de zăcământ constantă în timp, calități fizico-chimice remarcabile și valoare terapeutică ridicată. Calitățile curative ale acestor ape au fost testate de Institutul Național de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală, precum și de Centrul Metodologic de Reumatologie București. Potrivit dr. Laviniu Munteanu, care a realizat o „Propunere de valorificare a apelor termosulfuroase din zona de Nord a Bucureștiului”, acestea pot fi folosite pentru tratamentul unei game foarte largi de afecțiuni: în domeniile de patologie ale sistemului locomotor, ale afecțiunilor posttraumatice, neurologice periferice și cardiovasculare.

Apa obținută este sulfuroasă, clorurată, slab bicarbonată sodic, hipotonă, cu o temperatură de 41 grade Celsius. După mai multe cercetări, s-a constatat că apa a avut efecte hipertermizante, datorate în special sulfului activ, efecte hipotensive, acționând atât asupra presiunii sistolice, cât și a celei diastolice, efecte de reducere a sindromului alergic, a contracturilor musculare, și de creștere a motilității în bolile aparatului locomotor.

Stoparea bolilor cardiovasculare

Un argument pentru realizarea unei stațiuni balneoclimaterice în apropierea Capitalei, în afară de faptul că nu există o astfel de zonă în prezent, a fost adus tot de dr. Laviniu Munteanu, care spune că evoluția bolilor cardiovasculare poate fi oprită în stațiunile balneoclimaterice. Dintre afecțiunile cardiovasculare care dau rezultate bune în urma unui tratament balnear, cele mai importante sunt cardiopatiile ischemice, hipertensiunea arterială și arteriopatiile periferice, adică problemele de insuficiență vasculară a creierului sau de insuficiență circulatorie arterială periferică. Un loc important în cura balneoclimaterică îl ocupă și patologia venoasă cu varicele, sechele după tromboflebite etc.

27 de ani de nepăsare

Eficiența apelor geotermale a fost demonstrată de nenumărate ori în decursul acestor ani. Faptul că nimeni nu știe de existența lor este o necunoscută. Doar câțiva bucureșteni își mai aduc aminte de micuțul ștrand amenajat în spatele Casei Presei. „Mergeam mereu la ștrand. Era extraordinar, mă simțeam foarte bine după o cură.

Băile Gellert din Budapesta

Nu era ceva superamenajat, dar era bine. Apoi a dispărut. Nu am înțeles niciodată de ce nu s-a mai făcut nimic, de ce nu sunt folosite acele ape în scopuri curative. Cei mai în vârstă, așa ca mine, trebuie să dea o grămadă de bani că să se ducă la tratament în stațiuni specializate și, de fapt, noi avem această bogăție sub nasul nostru”, ne spune domnul Ionel, care stă în apropierea Casei Presei.

Abia anul trecut ministrul Turismului, Elena Udrea, a aflat de existența acestei resurse și a anunțat că vrea să transforme Bucureștiul într-o destinație a turismului balnear. Deocamdată Ministerul Turismului a informat că „prin Hotărârea 189 din 09.03.2010… Consiliul Local Snagov a primit finanțare pentru realizarea documentației tehnico-economice pentru construcția unui complex balnear și a unui complex de agrement în stațiunea Snagov, în valoare de 500.000 lei”.

Vecinii, cu mulți pași în față

Budapesta este orașul european cu cele mai multe izvoare de ape termale din lume. De altfel, în 1930, cele 118 izvoare exploatate i-au adus orașului  denumirea de „Spa City – Orașul Băilor”, iar în 1937 i-au adus titlul de de stațiune termală. Apele nu sunt folosite numai în bazine special amenajate, ci și în hoteluri, pentru diverse cure de sănătate. Băile publice sunt construite în jurul izvoarelor de apă termală. De altfel, o întreagă industrie s-a dezvoltat în jurul lor: hoteluri, saune, centre spa, ștranduri, aqua-park-uri și multe altele.

Viitor complex balnear

Sonda existentă la Casa Presei va fi folosită din nou începând de anul viitor. Compania Foradex vrea să construiască în zonă un complex balnear cu zonă de agrement, incluzând un ștrand în aer liber, dar și un bazin acoperit unde se vor putea realiza numeroase proceduri medicale.

Preț la jumătate

În sistemul clasic de încălzire, prețul unei gigacalorii merge de la 140 lei până la 440 lei, adică aproximativ 100 de euro. În cel axat pe utilizarea apelor termale, prețul unei gigacalorii ajunge la 30, maximum 50 euro.

Ana HERA