Categorii
Reportaj trimitere stanga (cu foto)

Roșia Montană, blestemul și binecuvântarea aurului

Roșia Montană, blestemul și binecuvântarea aurului

Sute de tone de aur, un munte de argint, câteva sute de destine și de povești umane. Aceasta este, în câteva atribute, povestea proiectului minier de exploatare a aurului și argintului propus de compania Gold Corporation la Roșia Montană.

PUSTIU. Cariera Cetate astăzi, neecologizată, în așteptarea unor vremuri mai bune

Dincolo de miza economică enormă a întregii afaceri și de protestele mai multor organizații de mediu la adresa acestui proiect, există o mulțime de aspecte privitoare la situația din Roșia Montană, prea puțin prezentate. Pe parcursul mai multor episoade, Timpul va încerca să descifreze fațetele acestui proiect minier de exploatare a aurului și argintului. Începem astăzi cu o prezentare succintă a aspectelor economice ale proiectului, așa cum este văzut de experți britanici și specialiști în domeniul minier, dar și de opozanții săi.

Peste 4 miliarde dolari SUA aduse în România

Proiectul de exploatare a aurului propus la Roșia Montană, susținut de RMGC, își propune să cheltuiască în România peste 4 miliarde dolari SUA, bani bineveniți în această perioadă de austeritate și de dezechilibre bugetare majore. Numai contribuția directă totală la bugetul de stat, mai precis plata de către companie a impozitelor, taxelor, dividendelor și redevențelor, este estimată la 1,72 miliarde dolari.

De asemenea, costurile de construcție plus cheltuielile angajate de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în perioada de exploatare și închidere a minei vor genera fluxuri financiare directe noi de cel puțin 1,96 miliarde dolari, pentru bunuri și servicii contractate din România. Dacă se adaugă și cheltuielile cu forța de muncă, se ajunge la suma de 2,25 miliarde dolari. Trăgând linie, în România investitorul va cheltui peste 4 miliarde dolari, o sumă reprezentând ea însăși aur curat pentru economia autohtonă.

De cealaltă parte, unul dintre oponenții proiectului de la Roșia Montană, Academia Română, consideră că mina de aur „nu reprezintă o lucrare de interes public în folosul economiei naționale, care să justifice efectele colaterale și riscurile asociate cu acesta” și, drept urmare, recomandă abandonarea proiectului. În opinia academicienilor, beneficiile economice sunt mult mai mici decât cele preconizate de investitor. „Beneficiul economic al statului român (rezultat din 2% din profit ca redevențe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) – evaluat de compania investitoare la circa 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ în raport cu consecințele proiectului, ținând cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depășește două miliarde de dolari”, se arată în declarația adoptată în 2004 de Adunarea Generală a membrilor Academiei Române, declarație care nu a fost actualizată până în prezent.

Trecând peste faptul că procentul de redevență invocat în raportul Academiei Române este de două ori mai mic decât cel real, minimizarea substratului economic făcută în raportul Academiei este demontată de experții britanici. „Deoarece ne aflăm într-un moment deosebit de dificil pentru economia României, contribuția proiectului la veniturile bugetului de stat și la crearea de locuri de muncă, precum și efectul asupra cursului de schimb valutar și asupra creșterii economice vor fi și mai semnificative decât se credea inițial”, susține Alan Roe, economist-șef la firma britanică de consultanță Oxford Policy Management.

Proiectul Roșia Montană este prevăzut a se realiza într-un interval de timp de 27 de ani, din care doi ani pentru faza de construcție, 16 pentru faza de exploatare propriu-zisă și alți nouă ani pentru închidere și dezafectare.

NOU. Cartierul Recea Alba Iulia construit de RMGC

În această perioadă se preconizează că se vor investi în proiect două miliarde de dolari și că se vor genera venituri de 7,5 miliarde dolari din vânzarea aurului, la un preț mediu de 900 dolari/uncia. La momentul publicării acestui articol, aurul are un preț de peste 1.300 dolari/ uncia.

Beneficii economice uriașe

Investitorul, deținător al licenței de concesiune pentru exploatare, avansează nu numai cifre, ci invocă și beneficiile pe care le-ar putea avea prin derularea proiectului agenții economici din România, furnizori de materiale și servicii pentru Roșia Montană, precum și angajații acestora, mii de persoane care vor putea duce o viață mai bună.

Algoritmul economic al multiplicării avantajelor proiectului de exploatare a aurului și argintului derulat la Roșia Montană este explicat în detaliu de experții britanici: „Proiectul va genera beneficii economice indirecte și induse substanțiale. Acestea sunt cunoscute drept «efecte de multiplicare» și decurg din cheltuielile directe inițiale realizate de proiect în România, cheltuieli care nu ar fi avut loc dacă nu ar fi existat proiectul. Printre exemple se numără achiziții realizate de RMGC de la furnizorii săi, care, la rândul lor, vor achiziționa de la alți furnizori și așa mai departe. În mod similar, RMGC și furnizorii succesivi angajează și remunerează și alte persoane, care astfel își suplimentează veniturile gospodăriei, venituri care vor fi apoi utilizate pentru cumpărarea de bunuri și servicii și așa mai departe”.

PARAGINĂ. Așa arată una dintre casele localnicilor

De altfel, efectele pozitive nu vor rămâne strict localizate, ci vor aduce beneficii întregii economii, mai susține Oxford Policy Management. „S-a estimat (factor de multiplicare 3) că efectul asupra achizițiilor directe de 1,96 miliarde dolari va genera un efect total asupra output-ului (direct plus indirect) de 5,88 miliarde dolari pe durata de viață a proiectului. În plus, creșterile indirecte ale output-ului industrial vor duce la plăți de impozite mai mari de către sectoarele productive din România.

În total, proiectul ar putea adăuga direct 6 miliarde dolari care se vor cumula la PIB-ul României și ar putea adăuga chiar 19 miliarde dolari dacă este combinat cu activitățile ulterioare ale furnizorilor și gospodăriilor.” Precizând că estimările au fost calculate la nivelul anului 2008, Alan Roe conchide: „Este important de reținut că veniturile guvernamentale și cheltuielile sociale ale proiectului reprezintă echivalentul a peste jumătate din veniturile generate de proiect”. Mai mult decât atât, beneficiile constând în venituri la buget generate de proiect au potențialul de a reduce deficitul fiscal al României (din 2008) cu peste 10%.

Mii de locuri de muncă

În spatele proiectului de la Roșia Montană nu stau cifrele seci, ci oamenii care vor avea de muncă și vor asigura cele necesare traiului familiilor lor. Cu toate acestea, reprezentanții Academiei Române sunt sceptici cu privire la efectele sociale preconizate ale proiectului: „Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale și economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă. Numărul locurilor de muncă în perioada operațională a exploatării (estimat la circa 300) este nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o soluție de durată, bazată pe resurse regenerabile”.

Pe de altă parte, experții britanici asociază proiectul cu creșteri semnificative ale oportunităților de ocupare a forței de muncă, pe toată durata de viață a minei. „Exploatarea minieră va crea 2.300 de locuri de muncă directe în România, în faza de construcție, și alte 880 în faza operațională. Se așteaptă ca efectele de multiplicare să ducă la o creștere a acestor cifre în industriile conexe din România, cu un factor cuprins între 3 și 5, în diferitele faze ale proiectului”, arată experții. Cu alte cuvinte, începerea activității extractive va contribui la reducerea șomajului în regiuni geografice întinse, întrucât și furnizorii din proiectul Roșia Montană vor avea nevoie de personal pentru a-și putea onora contractele.

COMPARAȚIE. Centrul comunei Roșia Montană în prezent (sus) și cum va arăta după restaurare

„Multe dintre aceste locuri de muncă vor fi create la nivel local și regional, furnizând oportunități de angajare bine plătite și contribuind astfel la creșterea nivelului de trai din zonă, care altfel s-ar confrunta în continuare cu șomajul”, mai spun specialiștii care au studiat proiectul.

Infrastructură europeană versus stagnare

Analiștii proiectului minier propus de RMGC au contabilizat și alte avantaje ale proiectului, în timp ce adversarii susțin că nu mineritul reprezintă viitorul acestei zone, ci turismul bazat pe tradițiile străvechi. De exemplu, Asociația Alburnus Maior, organizație nonguvernamentală înființată în anul 2000 la Roșia Montană pentru a lupta împotriva proiectului, arată că „prezența investitorilor canadieni în zonă a creat un curent defavorabil dezvoltării alternative mineritului, a activităților agroturistice, ecoturistice sau meșteșugărești tradiționale”.

Membrii asociației spun că economia locală ar putea crește datorită turismului, deoarece „Roșia Montană reprezintă, de fapt, o regiune cu renumite vestigii arheologice, tradiții și obiceiuri care fac parte din identitatea locului la fel de mult ca mineritul”.

De cealaltă parte, opinia experților britanici este tranșantă. Astfel, aceștia sunt de părere că proiectul va contribui la construirea și dezvoltarea infrastructurii în zonă, la reabilitarea ecologică a vechilor exploatări miniere abandonate, la restaurarea, întreținerea și punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu cultural. În plus, proiectul minier va stimula activitățile economice conexe în zonă.

Cronologie

• 1996 – După ce la mina de stat din Roșia Montană încep disponibilizările, compania Gabriel Resources, listată la Bursa din Toronto, își manifestă interesul de a continua exploatarea minieră în această zonă.

• 1997 – Este creată compania cu capital mixt EURO GOLD RESOURCES SA, în care acționari sunt Gabriel Resources și compania minieră de stat Minvest Deva; în 2000 compania își schimbă numele în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

• 1999 – RMGC obține licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană.

• 2001 – RMGC începe realizarea studiilor necesare proiectului minier, care se actualizează permanent.

• 2007 – RMGC începe construcția noului cartier din Alba Iulia, Recea, pentru familiile din Roșia Montană care au ales să se mute la oraș. În 2009, 125 de familii se mută la Alba Iulia.

• 2010 – Circa 80% din locuitorii comunei nu au un loc de muncă.

Februarie 2010 – RMGC finalizează restaurarea primei case din centrul istoric al comunei Roșia Montană, cu funcție de expoziție permanentă a istoriei mineritului în zonă.

Daniel POPA

Adrian BĂRBULESCU