Stațiuni-fantomă de un miliard de euro pe litoralul românesc
PUSTIU. La Corbu nu s-a construit nimic
La 20 de ani de la căderea regimului comunist, pe litoralul românesc încă se mai elaborează planuri megalomanice. Într-un contrast izbitor cu realitatea, la malul mării se propun și se autorizează proiecte de sute de milioane de euro în domeniul turismului, care nu vor fi materializate niciodată. Singurul efect al acestor investiții-fantomă este scăparea de sub control a prețurilor terenurilor din zonele unde ar urma să fie construite de la zero noile obiective turistice. Primul proiect privind construcția de la zero a unei stațiuni turistice pe litoralul românesc a fost elaborat în 2000.
Denumită simbolic „Europa”, la Corbu ar fi trebuit să fie ridicată din câmp cea mai modernă stațiune din sud-estul Europei.
La zece ani distanță, autoritățile locale constănțene încă mai visează frumos. Din păcate pentru turistul român, nici un investitor nu și-a anunțat oficial participarea la un proiect de mari dimensiuni.
„Europa”, o aberație de 800 milioane euro
Cel mai mediatizat proiect turistic de la malul mării este în același timp și cel mai important. Megaproiectul „Europa”, estimat la 800 milioane euro, are ca obiect construcția unei noi stațiuni în apropierea localităților Corbu și Săcele.
Ideea datează din perioada când Dan Matei Agathon era ministrul Turismului, în urmă cu vreo cinci ani proiectul a fost din nou pus pe tapet, iar în prezent totul a fost abandonat.
Dacă până la apariția crizei financiare proiectul avea, cel puțin din punct de vedere teoretic, șanse de punere în practică, în prezent acestea sunt zero.
Stațiunea a revenit la sfârșitul lunii trecute în atenția opiniei publice, nu pentru că ar fi apărut, în sfârșit, un Făt-Frumos cu miliarde de euro în conturi dispus să finanțeze lucrările, ci pentru că Ministerul Mediului și-a anunțat intenția de avizare a transformării zonei Grindu Chituc, aflată sub protecție ecologică, în stațiune turistică.
Societatea Ornitologică Română reclamă că astfel vor dispărea trei sferturi din ornitofauna țării, dar ce mai contează, pentru guvernanți important este că turismul românesc va renaște la Corbu.
Potrivit Institutului „Delta Dunării”, Grindul Chituc se evidențiază printr-o faună deosebit de bogată, însumând până la 296 specii de păsări. În zonă pot fi observate până la 130.000-250.000 exemplare pe zi, în special specii de gâște, rațe și păsări de țărm.
De altfel, grindul protejat este de aproximativ șapte ani subiectul unui scandal între autoritățile locale din Corbu și Săcele, care se judecă pentru acest teren.
Zeci de titluri de proprietare au fost emise abuziv de către primării, tot din cauza interesului imobiliar și în speranța că în viitorul apropiat, o dată cu demararea lucrărilor la noua stațiune, noii proprietari de terenuri se vor îmbogăți peste noapte.
Visul unei nopți de vară la 23 August: circuit de Formula 1
Cel mai interesant proiect investițional de pe litoral este de departe construcția în comuna 23 August a primului circuit de Formula 1 din România. Fără a avea o legătură directă cu turismul, circuitul trebuia să aducă pe litoralul românesc mii de vizitatori și încasări de milioane de dolari.
Povestea circuitului invizibil este următoarea: în 2009, Nicolae Şerbu, organizatorul circuitelor automobilistice de la București, împreună cu organizatorul Marelui Premiu de Formula 1 de la Imola, Limongi Gaetano, și arhitectul de circuite de formula 1, Angelor Papaleo, au prezentat un proiect îndrăzneț pentru sudul litoralului: circuit de Formula 1 în comuna 23 August.
Condiția a fost ca pe suprafața de teren considerată corespunzătoare demarării investiției să fie asigurată de către Guvernul României, prin ministerul de resort, infrastructura.
Până în momentul de față nu a fost alocat nici un leu în acest sens și nu a fost semnat nici un parteneriat în vederea realizării circuitului. Costurile estimative se ridică la 100 milioane euro.
FALEZĂ. Investiții zero pe litoral
Terra, un proiect în… aer
Tot în comuna 23 August urmează să fie construită o nouă stațiune turistică, denumită simbolic Terra. Pe 26 august 2010, Prefectura Constanța a aprobat Planul Urbanistic Zonal „Zona Faleză Marea Neagră” din intravilanul comunei 23 August, județul Constanța.
Planul vizează o zonă cu caracter turistic pronunțat, în apropierea stațiunilor Olimp și Costinești, de-a lungul plajei și al falezei Mării Negre, cuprinsă în interiorul intravilanului comunei.
Conform PUZ, terenul va putea fi utilizat exclusiv pentru servicii turistice și funcțiuni pentru turism, restaurante și alte spații pentru alimentație publică, baze de agrement, spații acoperite și descoperite, terase, piscine, spații verzi, comerț, parcări amenajate, platforme și construcții aferente rețelelor edilitare.
Terra se va intinde pe 50 de hectare și va cuprinde, de asemenea, și o bază de tratament. Costurile se ridică la 200 milioane euro, iar stațiunea va putea primi turiști peste patru ani.
Primăria va investi în utilități și infrastructură în zonă, urmând ca restul proiectului să fie realizat exclusiv din fonduri private.
Cea mai mare investiție aparține companiei austriace CLH Turism. Arhitectul proiectului a declarat că se dorește ca obiectivul să fie prima stațiune de tip all-inclusive de pe litoral.
Toate bune și frumoase, numai că a trecut un an de zile și nu s-a întâmplat nimic concret și sunt șanse foarte mici ca pe parcursul acestui an situația să se amelioreze.
De altfel, încă de anul trecut, investitorul CLH anunțat că în următorii ani nu va dezvolta nici un resort turistic în această zonă și că, deși a existat un plan de investiții la momentul achiziționării terenului, în prezent totul a fost blocat de criza financiară.
Aquapark-ul uitat
În 2003 a fost anunțată o altă investiție la 23 August, respectiv al doilea Aquapark de pe litoral. Ar fi trebuit terminat în decursul unui an , însă nici până în ziua de azi nu a fost turnată prima cupă de ciment.
Valoarea totală a proiectului a fost de șase milioane euro, o parte din fonduri urmând să fie asigurate la acea dată de către Consiliul Județean Constanța, care, la rândul său, ar fi trebuit să obțină bani din sponsorizări.
Cele trei proiecte care vizează comuna 23 August totalizează peste 300 milioane euro, însă până în prezent nici un investitor privat nu a dat măcar un eurocent.
Cum să vinzi pârloaga la preț de intravilan
Toate aceste proiecte nu au adus un leu comunităților locale, în schimb, i-au îmbogățit pe speculanții imobiliari. În cazul comunei 23 August, prețurile la terenuri variază între un euro și 100 euro metrul pătrat, în funcție de cât de aproape este parcela de viitoarea stațiune turistică.
De asemenea, în cazul localității Corbu, terenurile vizate de proiectul turistic se vând cu 30 euro metrul pătrat Dacă proiectele turistice nu sunt duse la capăt, zeci de persoane și firme vor rămâne doar cu „satisfacția” de a fi dat o groază de bani pe o parcelă care valorează mai nimic.
Au dat cu piciorul finanțărilor europene
Potrivit specialiștilor din turism, cel puțin proiectele din sudul litoralului românesc au încă șanse de materializare prin intermediul fondurilor europene, însă din acest punct de vedere România a rămas în urmă cu doi ani și riscă să piardă sume importante.
„Este greu. Ne apropiem de 2013, an în care se încheie finanțarea europeană. Din 2014 vor putea fi accesate din nou aceste fonduri, însă nu se știe cât va reveni României. Am pierdut doi ani”, a explicat Ion Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură, care a adăugat că în 2007, anul în care s-au deschis liniile de finanțare UE, instituțiile din țara noastră erau complet nepregătite.
În opinia sa, o altă problemă este numărul mare de modificări aduse proiectelor inițiale ce au beneficiat de aceste fonduri, modificări care nu sunt conforme cu documentațiile prezentate structurilor europene.
„Pot fi efectuate verificări pe o perioadă de cinci ani de la acordarea finanțării. Neregulile descoperite nu numai că vor determina rambursarea banilor, ci ar putea afecta valoarea fondurilor acordate ulterior investitorilor români”, a menționat directorul CCINA.
Masterplan-pirat la Corbu
Primăria din Corbu a reclamat recent apariția unui site privind dezvoltarea stațiunii turistice în această localitate, unde sunt afișate informații eronate.
Site-ul anunță că s-a definitivat masterplanul pentru Corbu, care viza dezvoltarea stațiunii prin construirea unui centru hotelier de tip Resort, a mai multor hoteluri și vile de 4-5 stele, precum și a unui port turistic, a unui circuit internațional de golf, cazino, chiar și a un parc sportiv.
„Nu avem un asemenea proiect, nu am postat așa ceva, poate că e vorba despre un site-pirat. Noi avem alte proiecte, cu drumurile, apa, canalizarea”, susține Gheorghe Stanciu, viceprimarului comunei Corbu.
De altfel, site-urile imobiliare abundă de anunțuri de vânzări terenuri pe litoral, în care se menționează că parcelele sunt amplasate în zona viitoarei stațiuni și, în consecință, au prețuri pe măsură.
Marius POP