Baronii locali, despre voievodatele lui Boc: “O porcărie, o să se fure ca-n codru!”
UPDATE 5
Preşedinţii Consiliilor Judeţene – vizaţi direct de proiectul reorganizării teritoriale propus de Guvern – cataloghează pretextul invocat de premierul Emil Boc privind absorţia fondurilor europene drept o „minciună gogonată”. Unirea judeţelor din România plănuită de premierul Emil Boc încinge spiritele în PDL şi irită opoziţia deopotrivă. Baronii locali portocalii se tem că vor rămâne fără funcţii şi fără putere din 2012, dacă proiectul Guvernului va intra în vigoare înainte de alegerile locale de la anul, în timp ce USL crede că democrat-liberalii vor redesa harta ţării în funcţie de fiefurile de partid.
„Dacă lucrurile rămân aşa, va fi o porcărie. Doar câţiva privilegiaţi din preajma lui Boc vor avea acces la fonduri şi la putere. Spre exemplu, Moldova va fi controlată în întregime de Flutur (n.red. – Gheorghe, şeful CJ Suceava), iar regiunea de sud – de Roberta (n.red. – Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor). Noi, restul nu mai prindem nimic”, a declarat marți sub protecţia anonimatului, un preşedinte de Consiliu Judeţean de la PDL, relevă Realitatea TV.
Oficial, baronii portocalii sunt mai rezervaţi
„Eu n-am văzut încă nici un proiect. Cine zice că sunt 8 sau 14 regiuni ? Cred că orice reorganizare teritorială trebuie făcută strict în interesul românilor, nu al unor politicieni”; ne-a declarat Florin Popescu (PDL), preşedintele CJ Dâmboviţa.
Întrebat ce va face totuşi dacă va rămâne fără post la care să candideze, Popescu precizează: „Eu am avut carieră politică şi înainte să fiu preşedinte de Consiliu Judeţean”.
Oprişan: „Mă fac senator sau primar”
O poziţie similară are şi Marian Oprişan (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea. „Eu am făcut din politică o meserie. Nu am nici cea mai mică problemă să fiu senator, deputat sau să candidez la primăria Focşani”, a declarat Oprişan pentru REALITATEA.NET.
În opinia sa, proiectul Guvernului nu are nici o şansă să devină realitate întrucât reorganizarea teritorială „nu se face după ureche, ci în urma unui studiu de impact, unei anlize socio-economice, unei simulări”.
Totodată acesta consideră că pretextul absorţiei de fonduri europene, folosit de Emil Boc, este complet fals:
„80% dintre fondurile europene sunt pentru proiecte aflate în gestionarea Guvernului. Numai 20% sunt pentru dezvoltare regională şi sunt executate de agenţiile de dezvoltare regională, iar astea au cel mai bun grad de absorţie. E o minciună gogonată ce zice Emil Boc. Păi ce mă împiedică pe mine să mă asociez cu Consiliile Judeţene Brăila, Constanţa Galaţi ca să fac un drum din bani europeni care să traverseze toate judeţele astea ? Nimic. Am mai făcut-o şi o mai facem. Eu nu am auzit nici un oficial european că nu ne mai dau bani dacă nu redesenăm harta”.
Mai mult, Oprişan e de părere că în noua formă administrativă, se va repeta istoria din timpul comunismului.
„Când judeţele erau raioane şi România era împărţită în regiuni, s-a furat pe rupte. Ăia din capitalăa regiunii sugeau de bani fără jenă raioanele. Asta se va întâmpla şi acum. O să se fure ca-n codru”, conchide preşedintele CJ Vrancea.
O altă temere a opoziţiei este legată de modul în care vor fi desenate viitoarele regiuni. Concret, liderii USL cred că PDL va încerca să includă fiefurile controlate în prezent în regiuni mai mari pentru a-şi maximiza şansele în viitoarele alegeri locale.
Nici udemeriştilor nu le prea surâde ideea împărţirii României în opt regiuni, în condiţiile în care proiectul UDMR depus în Parlament face referire la 14-16 superjudeţe.
Uniunea urmăreşte astfel doar crearea Ţinutului Secuiesc prin unirea judeţelor cu populaţie majoritar maghiară.
UPDATE 4
Liviu Dragnea (PSD): “Vor să redeseneze România după fiefurile PDL”
Şeful CJ Teleorman, Liviu Dragnea, a declarat marți că reorganizarea administrativă pe care doreşte să o facă puterea nu are nicio legătură cu atragerea mai eficientă a fondurilor UE şi că miza este pur politică, deoarece intenţia este “redesenarea României după fiefurile PDL” şi desfiinţarea judeţelor.
“Cei de la PDL au făcut un calcul din care a reieşit că vor câştiga doar în patru sau cinci judeţe. Practic vor să redeseneze România după fiefurile PDL, chiar cu riscul de a bulversa, de a răvăşi România. Un Guvern de 9% încredere vor să revăşească ţara. Nu-i interesează că aceste regiuni de dezvoltare existente să capete competenţe în plus pentru dezvoltarea regională, să poată deveni parteneri cu UE. (…) Nu este o miză legată de fondurile europene, este o miză pur politică”, a declarat Dragnea.
“Ei fac o confuzie în mod voit, printr-o manipulare destul de bună, între două concepte: conceptul de administraţie publică şi cel de dezvoltare. Prin desfiinţarea judeţelor ei vor să depărteze decizia de cetăţeni, ceea ce este împotriva deciziei de subsidiaritate care e valabilă peste tot în statele democratice”, a mai acuzat secretarul general al PSD.
Dragnea spune că acordarea de competenţe decizionale regiunilor în detrimentul judeţelor nu va face decât să pună cetăţenii pe drumuri, dintr-un judeţ în altul, pentru a-şi rezolva diversele probleme administrative. “Va deranja pentru că un cetăţean din Teleorman, în loc să meargă la Alexandria, trebuie să meargă de exemplu la Călăraşi, asta este problema. Vă mai spun că din cele 15 ţări ale UE înainte de extindere 11 aveau acest nivel, nivelul provincial, departamental, judeţean, depinde cum se numeşte în fiecare ţară, care este valabil şi acum. Oriunde decizia trebuie să fie apropiată de cetăţean”, a conchis preşedintele CJ Teleorman.
UPDATE 3
Sulfina Barbu – “Între 8 și 12 regiuni”
România ar putea fi împărţită în opt până la 12 regiuni, a declarat marți Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor. Ea a adăugat că “marea provocare” este ca toată coaliţia să-şi asume acest proiect.
“Este cu siguranţă o necesitate această reorganizare administrativ-teritorială. De ce este o necesitate? Pentru că pe exerciţiul financiar 2013-2020 fondurile europene se adresează către unităţile teritoriale din Europa care corespund ca organizare teritorială regiunilor, şi nu judeţelor cum sunt la noi. Sunt unităţi administrativ-teritoriale care sunt de rang inferior regiunilor. Asta presupune că dacă România nu face o reorganizare teritorială îşi asumă ca în acest exerciţiu financiar, deci este vorba de 7 ani, să acceseze mult mai puţine fonduri de la UE, ceea ce cred niciun politician responsabil nu-şi poate asuma un astfel de risc”, a explicat deputatul PDL necesitatea reorganizării administrative.
Ea crede că opt, maximum 12 regiuni ar fi suficiente pentru România.
“Dacă plecăm de la criteriile unităţilor teritoriale la nivel european, ne uităm pe nomenclator, eu cred că (e nevoie de, n.r.) minim opt, maxim 12 regiuni, ca să ne încadrăm în aceste criterii. Dar este o bună plecare actuala împărţire pe regiuni, pe cele opt regiuni, pe care România o are la nivel teoretic, ştiind că la nivelul regiunilor astăzi noi nu avem personalitate juridică şi nici autorităţi alese responsabile, care să poată angaja regiunea respectivă în proiecte. (…) Opt regiuni cred că sunt suficiente pentru România”, mai spune Sulfina Barbu.
Întrebată dacă ideea reorganizării administrative, supusă dezbaterii în partid de către Emil Boc va fi acceptată de parlamentarii PDL, Sulfina Barbu răspunde că “nu există nici un risc pentru partid”.
UPDATE 2
“Se face într-un mod abrupt, neechilibrat”
Politologul Cristian Pârvulescu este de părere că reîmpărţirea administrativ-teritorială a României este demarată într-un mod prea abrupt, în preajma anului electoral 2012, cu alegeri locale şi parlamentare, şi fără să fie asigurat un consens mai larg pe scena poltică.
“Se face într-un mod abrupt, neechilibrat şi, într-un an preelectoral şi riscă să derapeze, atât în ceea ce priveşte dezbaterea, cât şi în ceea ce priveşte confruntarea politică. Regionalizarea este absolut importantă în momentul de faţă, dar ea trebuie făcută după o consultare cât se poate de largă şi cu o asumare politică mult mai clară decât cea actualei majorităţi”, consideră preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.
Şi sociologul Vasile Dâncu doreşte reîmpărţirea administrativ-teritorială, însă avertizează asupra opoziţiei “baronilor locali” care au nevoie de cât mai multe posturi în administraţie, pentru a-şi satisface clientela politică.
“Problema reîmpărţirii teritoriale este o sarcină europeană pe care o aveam de multă vreme, dar lumea a tras de timp. Noi am tot tras de timp, pentru că există o oligarhie locală şi nici un partid nu a putut să treacă peste identităţile locale şi mai ales peste rezistenţa funcţionarilor, pentru că principala resursă pe care o furnizează un partid clienţilor săi politici şi militanţilor este un post în administraţie”, a explicat fostul senator PSD.
UPDATE 1
Miza reorganizării teritoriale – 10 miliarde de euro
Convocat urgent de preşedintele Băsescu duminică seara, în cadrul unei întâlniri restrânse la care au participat câţiva membri de la vârful PDL, Emil Boc a primit sarcina ca în cel mult o lună să aibă finalizat proiectul de lege care va schimba în mod radical structura administrativă a ţării.
Miza o reprezintă cele 10 miliarde de euro de care România ar urma să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene, în perioada 2013-2014, suma reprezentând plata viitoarelor lucrări de infrastructură, a reţelelor de canalizare şi drumurilor judeţene.
Condiţie de bază impusă de Bruxelles, trasarea unor regiuni cu statut juridic a fost amânată până acum, din motive pragmatice.
Dispariţia judeţelor înseamnă automat şi dispariţia consiliilor judeţene, în timp ce prefecturile vor fi transferate la nivelul noilor structuri, ceea ce înseamnă sute de posturi din administraţie desființate şi diminuarea influenţei actualilor şefi de consilii judeţene.
Cât priveşte forma pe care o vor lua noile superjudeţe, decizia ar urma să fie luată în termen de o săptămână, în cadrul Coaliţiei.
Două variante sunt discutate în interiorul PDL. Prima formulă vizează adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri-gigant care să înglobeze câte 3-4 milioane de locuitori şi a căror autoritate să fie exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor.
A doua variantă presupune păstrarea judeţelor actuale în cadrul noilor regiuni conduse de prefecturi, astfel încât deciziile să fie luate la un nivel mai înalt, dar totodată să existe o zonă-tampon de transfer al autorităţii.
Explicaţiile au fost făcute de către Emil Boc luni, în faţa deputaţilor PDL, premierul promiţând că în cel mult o săptămâna va avea o ciornă a proiectului.
Proiect de lege anti-etnobotanice
Premierul României, Emil Boc, a declarat, după şedinţa de la Camera Deputaţilor de luni, că Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de lege care va desfiinţa magazinele de etnobotanice.
Proiectul de lege are în vedere faptul că interzicerea substanţelor cu efect psiho-activ care sunt folosite la fabricarea produselor etnobotanice sunt periculoase.
Premierul explică necesitatea procedurii de urgenţă prin faptul că Guvernul poate emite Ordonanţe de Urgenţă care să incrimineze anumite substanţe, dar, în realitate, acestea sunt folosite în diferite combinaţii, rezultând substanţe diferite decât cele menţionate.
Legea are ca inspiraţie legislaţia poloneză, care este cea mai avansată ţară în ceea ce priveşte procesul de combatere a fenomenului magazinelor de etnobotanice.
Cea de-a doua temă discutată în şedinţă a privit promovarea şi susţinerea reorganizării administrativ-teritoriale a ţării. Emil Boc a explicat că această reformă este necesară pentru o mai bună atragere a fondurilor europene şi pentru ca administraţia să fie mai aproape de cetăţeni.
Conform reformei propuse, atribuţiile care ţin în prezent de servicii deconcentrate sau de consiliile judeţene, ar fi preluate de primării, unde cetăţeanul este cel mai aproape de administraţie, noile consilii judeţene ocupându-se doar de politicile de dezvoltare regională, absorbţie de fonduri, sau de distribuire a resurselor care vizează infrastructura ( investiţii, drumuri, mediu).