De fiecare dată când se vorbește despre cultură în Constanța, mai exact despre lipsa ei, apare o explicație: oricât de multe și de bune spectacole am avea, sala este mereu pe jumătate goală.
Cu excepțiile de rigoare, pe care le-am putut constata la unele premiere sau spectacole cu invitați din afara Constanței, afirmația este adevărată.
Scria, deunăzi, Sorin Lucian Ionescu, pe siteul reporterntv.ro, despre această tristă soartă: ” Absența unui public constant, în săli de numai 3-400 de locuri, la un oraș de aproape 400.000 locuitori (!), chiar și la spectacolele (meciurile) mediocre fac ca autoritățile, finanțatorii să se întrebe: chiar merită?”.
Corect? Corect! Cu o mică precizare. Populația municipiului Constanța este de 283.872 persoane, potrivit recensământului din 2011. Chiar și așa, să nu umpli o sală de 400 de locuri este aproape halucinant și te face să îți pui întrebări.
Răspunsul domnului Ionescu: ”Va să zică: spectacolele montate de teatrele constănțene „ne put”. Trupele străine (de balet, cel mult, nu vă mai gândiți la trupe rock!) sunt prea scumpe; spectacolele din Capitală tre să conțină musai, pe afiș, vreun actor care-a jucat măcar în vreo telenovelă sau vreo Bitănească populară. În timpul ăsta, ieșim să protestăm în stradă, în apărarea culturii constănțene”. Răspuns corect. Și totuși…
Pentru a răspunde pe de-a-ntregul la întrebare, adresăm însă o alta. De ce în Sibiu, așa cum am mai arătat în ziarul nostru, sălile sunt pline, deși orașul este de două ori mai mic?
Explicația o putem condensa cu o veche zicală: culegi ce semeni. Constănțenii au fost obișnuiți cu spectacole gratuite de samba, în care dansatoarele dau din fund și din țâțe. S-a promovat intens acest gen inedit de divertisment. Când în Sibiu se organiza, anul acesta, ediția aniversară, a XX-a, a Festivalului Internațional de Teatru, în Constanța se construiau carele alegorice, inclusiv cel al unui club de manele, care au defilat prin Mamaia, fără număr, fără număr, fără număr…
De ce nu vine lumea la teatru sau la operă? Vine. În Sibiu vine. La festivalul menționat mai sus au avut loc, anul acesta, 355 de evenimente în 66 de spații de joc. Au participat artiști din 70 de țări, iar media de spectatori a fost de 60.000 pe zi. Și a durat zece zile. Festivalului Internațional de Teatru este al treilea din lume, după cele din Edinburgh și Avignon.
De ce nu vine lumea la teatru sau la operă? Pentru că gustul se cultivă. Pentru a ajunge la aceste rezultate a fost nevoie de 20 de ani, în Sibiu. Pentru că acolo, în Piața Mare, au avut loc transmisiuni în direct de la Festivalul Enescu. Pentru că este nevoie de efort și investiție. Pentru că este nevoie de o masă critică, un număr de persoane care să dorească să facă ceva pentru cultura din Constanța. Pentru că cei care ar putea face ceva au cu totul și cu totul alte interese. Pentru că, dacă te plimbi cu carele alegorice prin Mamaia, cu gagici care își dezgolesc trupurile cât pot de mult, dai un anume mesaj. Pentru că foarte puțini din constănțenii care pot lua decizii în acest domeniu ajung într-o sală de teatru. Poate niciunul.
PS. În filmulețul de mai jos aveti o mostră a paradei carelor alegorice din Mamaia. Oferim publicului ce vrea sau publicul vrea ce îi oferim?